Sângeorz Băi, din Perla stațiunilor balneare, la un pas de dezastru. Povestea unui „turist”

Staţiunea Sângeorz Băi, aproape inexistentă în reţeaua agenţiilor de turism

La fel ca orice turist, timp de două zile, am ales staţiunea Sângeorz Băi. Nu de alta, dar este (sau era) cea mai renumită staţiune din judeţul nostru şi am vrut să văd cum stă situaţia astăzi prin ochii unui turist într-una din „perlele” de altădată ale staţiunilor balneare. În primul rând, oricine doreşte să ajungă la Sângeorz Băi se izbeşte de lipsa informaţiilor privind staţiunea. Nu există un site, la agenţiile turistice nu se află decât hotelul Hebe şi rareori hotelul Someş, deşi în zonă sunt o serie de pensiuni. De acelaşi lucru te baţi şi după ce ajungi în oraş. În primul rând nu sunt indicatoare sugestive spre staţiune, apoi nu sunt panouri care să ne vorbească despre istoricul acesteia sau minunile care se pot face prin curele balneare de aici. Ce să mai vorbim de un punct de informare turistică de unde să îţi achiziţionezi măcar un pliant cu staţiunea. Dacă astăzi în toate comunele se fac centre de informare turistică, în staţiune nu există unul sau cel puţin nu este vizibil. Nici la hoteluri nu există pliante cu hotelul şi cu un mic istoric al staţiunii. Mai mult, şi aici, după ora 21.00, doamnele de la recepţie pleacă, iar hotelul rămâne nepăzit. Nu pentru că ar avea cineva ce fura, deoarece pe holurile de jos nu există mare lucru, dar te gândeşti câteodată şi la siguranţa ta.

          M-am cazat la unul dintre cele două hoteluri ale staţiunii şi mi-am schimbat camera de trei ori până am constatat că am nimerit-o destul de rău, neavând închizătoare la uşă pe dinăuntru, stând toată noaptea cu un scaun rezemat de zar. În prima cameră nu aveam televizor, în a doua era televizor dar nu mergea şi în a treia mergea televizorul dar nu aveam siguranţa unei nopţi liniştite. Deşi la Sângeorz Băi nu se poate întâmpla mare lucru privind siguranţa ta, poate doar să mai vezi câte un trecător care „zboară” peste barele de protecţie ale unui pod şi ajunge în râu, nu de alta dar căldura este mare, iar băutura din belşug. Peisajul blocurilor nereabilitate, este la fel de dezolant.

          Despre Sângeorzul de altădată se pot spune multe. Staţiunea este aşezată în bazinul superior al râului Someşul Mare, la confluenţa cu pârâul Borcut, la poalele Munţilor Rodnei, fiind atestată documentar în anul 1245, la început doar ca o simplă localitate, iar mai apoi ca staţiune balneară sub numele Băile Hebe. Numele apelor minerale este Hebe, după zeiţa tinereţii veşnice, fiica lui Zeus. Apele au calitatea de vindecare şi revitalizare, iar locuitorii, ospitalieri, îndemnau întotdeauna drumeţii însetaţi ori bolnavi „hai, be”, rezultând prin unirea celor două cuvinte „Hebe”. Localitatea a devenit oraş doar în anul 1960, iar în anii care urmează se construiesc două mari hoteluri – Hebe şi Someş, cunoscute  şi sub numele de 900 şi 600, după capacitatea de găzduire, cea mai mare din România la acea oră.

Mircea Cărtărescu,  ambasador al staţiunii

Puţină lume ştie că staţiunea a fost vizitată, de-a lungul timpului, de mari personalităţi ale culturii româneşti, precum Nicolae Iorga, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, George Coşbuc. Astăzi, dacă treci prin parcul staţiunii, la ceas de vară, te poţi întâlni cu unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori ai ţării – Mircea Cărtărescu, care vine în fiecare vară să-şi petreacă vacanţele alături de soţia  - Ioana Nicolae şi de copilul lor, la socrii din Sângeorz Băi. Poate că, pe viitor, autorităţile se vor gândi la această şansă de a avea un asemenea nume în fiecare vară la ei acasă, să-i propună scriitorului să fie imaginea staţiunii, la fel cum se întâmplă în alte zone turistice. Ar fi de ajuns o imagine sugestivă cu cel care este propus pentru Premiul Nobel şi câteva cuvinte: „Scriitorul Mircea Cărtărescu vă recomandă o vacanţă de vis la Sângeorz Băi”. Şi distribuită această imagine prin toate agenţiile de turism, prin crearea unui site al staţiunii, dar şi prin panouri uriaşe care să fie amplasate la intrarea şi la ieşirea din oraş.

         Miracolul izvoarelor, sufocat de gunoaie  

Apa minerală de aici, prin cele 9 izvoare, face minuni în tratamentul climateric (afecţiuni ale aparatului digestiv şi afecţiuni reumatismale). Din păcate nici la aceste izvoare nu s-a investit în ultimii ani, marmura unde cade apa este neagră, nefiind curăţată, geamurile sparte şi murdare, iar gardul care însoţeşte scările care urcă la izvoare este şi el pe cale de dispariţie. În staţiune, ghivecele de ciment care ar trebui să găzduiască flori sunt pline cu buruieni. Am văzut, de asemenea, bănci rupte şi gunoaie pe lângă ele, semn că aici nu s-a măturat de o bună bucată de vreme. De altfel, gunoaiele sunt întâlnite pretutindeni, fie pe marginea drumului, fie în pârâul care însoţeşte strada Izvoarelor, fiind un peisaj dezolant pentru cei care vin în staţiune. Oare chiar nu se poate face nimic, autorităţile locale se complac cu o asemenea imagine? Soluţii ar fi multe, dacă serviciul de salubrizare al primăriei nu face faţă, se poate face şi voluntariat, cu sprijinul şcolilor sau al ecologiştilor, însă pentru aceasta trebuie şi voinţă şi interes. De asemenea, sunt întâlnite şi clădiri care stau să se dărâme, iar în piaţă mesele sunt rupte. Părerea sângeorzenilor despre cum arată staţiunea în ultimii ani este una nu tocmai de laudă pentru cei care conduc destinele oraşului, iar turiştii aşteptau ceva mai mult decât o cameră şi tratament.

Indicații terapeutice

• bolile aparatului digestiv (gastrite, ulcer duodenal, sechele după ulcer operat, constipaţie cronică)
• colicistite
• reumatism degenerativ
• colită
• tratarea stărilor postoperatorii ale ficatului
• pancreatita cronică
• obezitate
• guta cu manifestări la nivelul articulaţiilor
• hepatita cronică

Tratamente

Băi calde cu ape minerale, Aerosoli, electroterapie, hidroterapie, împachetări cu nămol, gimnastică medicală, împachetări cu parafină caldă, mofete, cură internă cu ape minerale din izvoarele staţiunii.

Resursele de tratament

• Izvoare de ape minerale clorate, sodice, magneziene, bicarbonate, nămol mineral.
• Apele minerale au o eficacitate foarte mare.
• Staţiunea are dotări cu instalaţii pentru băi calde în cadă, pentru aerosoli şi inhalaţii, pentru împachetări cu nămol, electroterapie, hidroterapie, mofete.

La Figa, din baltă staţiune, la Sângeorz Băi, din perlă, dezastru

Partea turistică aproape lipseşte, deoarece nu sunt excursii organizate, la fel cum se întâmplă în alte zone. Spre exemplu, la Beclean, acolo unde primarul a reuşit dintr-o baltă să facă una dintre cele mai vizitate staţiuni din Transilvania – Băile Figa, se organizează, pentru turişti, excursii la Herghelia Beclean sau în alte zone ale judeţului, în funcţie de cerinţe. La Sângeorz Băi, unde a fost cea mai mare staţiune din această zonă a ţării nu se organizează nimic, mai mult Muzeul de Artă Comparată din Sângeorz Băi, fiind duminică, era închis, deşi avea, aşa cum este normal, program de vizită. Sângeorzul nu duce lipsă de personalităţi, care, poate, ar trebui mai mult cunoscute prin amplasarea pe stradă a unor panouri cu fotografia acestora şi câteva date despre activitatea lor – Artermiu Publiu Alexi, Maxim Dumitraş, Anton Buga, Marin Mălaicu Hondrad şi Gabi Balint.

Turiştii vin, depinde de noi ce le oferim

 Apare firesc întrebarea: sunt turişti la Sângeorz Băi? Răspunsul este da, cel puţin weekend-ul trecut hotelul Hebe a fost la capacitate maximă (900 locuri), atât prin cei veniţi la tratament, cât şi prin cei 200 de sportivi veniţi la tabăra de vară organizată de Asociaţia Naţională de Karate. De asemenea, hotelul Someşul a avut peste 200 de turişti. Poate că, dacă pe viitor vom fi mai atenţi cu turiştii, vor vedea şi ei că sunt mai multe spectacole şi evenimente organizate în parcul oraşului pentru ei, dacă vom reuşi să renovăm cele două hoteluri, nu doar două etaje, respectiv o aripă, la preţuri rezonabile (521 lei/5 zile, cazare şi masă la Hebe, respectiv 415 lei/5 zile la Someşul), cu siguranţă vor duce vestea mai departe şi staţiunea va redeveni ceea ce a fost altădată. Merită o bilă albă personalul de la hotel, care se comportă foarte frumos, camerele sunt pe cât posibil curate, iar mâncarea este foarte bună şi consistentă. Poate că pe viitor, la fel ca la Bistriţa, Consiliul Local ar trebui să ia măsura ca nunţile, cel puţin în staţiune, să fie doar până la ora 24, pentru ca turiştii să se poată odihni, să nu fie nevoiţi să asculte muzică până la 6 dimineaţa. 

          Una peste alta, dacă s-ar simţi şi o mână de gospodar din partea aleşilor locali, staţiunea Sângeorz Băi oferă clipe de neuitat, într-un cadru aparte.