Sărbătoare arhierească la Monor. Părintele Marius Avram şi managerul Carmolact, Ioan Neagoş, au primit „Crucea Transilvană”

Zi binecuvântată duminică la Monor, prin prezenţa Mitropolitului Andrei, cel care a binecuvântat Biserica străbună, îmbrăcată de sărbătoare. Sobor impresionant, de peste 30 de preoţi, au slujit alături de Mitropolitul Andrei, protopopul Alexandru Vidican, decanul Facultăţii de Teologie – Vasile Stanciu, pe scena amenajată în aer liber, în curtea bisericii, rugăciunile fiind înălţate spre cer împreună cu sute de credincioşi. Primarul comunei Monor - Ioan Cira, vicepreşedintele Consiliului Judeţean – Alexandru Pugna, administratorul judeţului – Florin Moldovan, senatorul Ioan Deneş, deputatul Stelian Dolha, precum şi tinerii politicieni Robert Sighiartău şi Florin Moldovan au fost prezenţi la evenimentul ortodox. În cuvântul său, mitropolitul a vorbit despre importanţa rugăciunii din fiecare zi care trebuie împletită cu munca: „Înainte au încercat să pescuiască fără rugăciune, dar, după ce au participat alături de Domnul Iisus Hristos la rugăciune, la propovăduirea cuvântului, când au aruncat mreaja, nu o puteau scoate de mulțimea peștilor. Munca a fost precedată de rugăciune. Înfrățirea rugăciunii cu munca, duce la cele mai binecuvântate rezultate. Așa că, rămânem de la această frumoasă sărbătoare cu învățătura pe care ne-o dă Domnul Iisus Hristos: e nevoie de muncă și rugăciune în toate domeniile de activitate. Inclusiv pe tărâm spiritual, trebuie să punem umărul! Dacă ar trebui să facem o aplicare concretă și la fața locului, am spune că aici la Monor, rugăciunea a fost însoțită de muncă și a rezultat ceea ce vedem cu toții: o biserică frumoasă, măreață, pusă la punct, pictată frumos, restaurată și, chiar și împrejurimile ei sunt foarte, foarte bine dichisite. Muncim o săptămână întreagă, dar duminica mergem la biserică. O zi este binecuvântată de cele 5 minute de rugăciune pe care le facem dimineața și se sfârșește așa cum trebuie, cu cele 5 minute de rugăciune pe care le facem seara”.
Ploaia bogată de toamnă nu i-a clintit pe credincioşi din faţa locului, rămânând până la finalul Sfintei Liturghii, iar copiii s-au bucurat de darurile primite de la mitropolit. Pentru modul în care a slujit timp de 20 de ani comunitatea din Monor, pentru lucrările de pictură şi renovare a bisericii (acoperiş, instalaţie electrică, încălzire centrală, scaune), dar şi pentru frumuseţea noului iconostas, părintele Marius Avram, care deţine toate distincţiile preoţeşti, a primit Crucea Transilvană. Cea mai mare distincţie a Mitropoliei Clujului a fost acordată şi omului de afaceri Ioan Neagoş, de la Carmolact Monor, pentru susţinerea substanţială a Sfintei Biserici. De asemenea, diplome de aleasă cinstire au primit primarul Ioan Cira, Eugen Creoşteanu – manager Carmolact, viceprimarul Ioan Todoran, Ionel Gotea, Consiliul şi Comitetul Parohial Monor.
Emoţionant cuvântul părintelui Marius Avram, unul dintre preoţii cu har ai Văii Şieului, cel care venea în Parohia Monor la 1 decembrie 1995, după ce avea realizări frumoase la Nuşeni, inclusiv construirea mănăstirii de aici. Monorenii se pot mândri, în momentul de faţă, pe lângă o biserică care merită titlul de „Mireasă a Domnului”, şi cu Schitul Sfântului Ilie în locul numit la Mănăstire, sfinţit acum cinci ani şi unde adeseori se îndreaptă spre rugăciune.
Părintele Marius Avram este unul dintre preoţii demni care nu a căzut niciodată în mândrie, nu s-a fălit cu ctitoriile sale, însă toate lucrurile frumoase vorbesc de la sine despre vrednicia preotului.
În atmosfera de sărbătoare, părintele Marius Avram a vorbit despre evenimentul de la Monor ca o încununare a vieţii de păstor, după 42 de ani de slujbă în altar. Profund emoţionat, i-a dăruit Mitropolitului Andrei cadouri aparte, specifice satului de la poalele Munţilor Călimani, o cuvertură în raze, o pereche de desagi, un ţol şi un baltag vechi de peste 100 de ani, toate simbolizând hărnicia şi vrednicia oamenilor de aici.
În straie populare, luminaţi de frumuseţea cuvântului arhiereului, monorenii s-au întors acasă cu bucuria unei sărbători care va rămâne înscrisă de acum în istoria satului.