Scriitori bistriţeni, în antologie bănăţeană

Motto: Omul e prin natura sa o fiinţă trăind în polis.
Aristotel
În condiţiile fenomenului de globalizare şi de integrare europeană a ţării noastre există riscul ca o parte din tezaurul cultural al neamului românesc să se piardă, aşa cum se întâmplă în prezent, sub pretextul îmbogăţirii limbii române cu englezisme şi americanisme, dispar cuvinte din dulcele grai românesc, aşa că, Anuarul nr.4 al Ligii Scriitorilor Români, Filiala Banat Timişoara, devine o “ladă de zestre “ a spiritualităţii româneşti.
Cititorul, parcurgând paginile acestei lucrări coordonate de două Doamne ale intelectualităţii bănăţene, şi nu numai, profesoara Doina Drăgan, preşedinta Ligii Scriitorilor, Filiala Banat-Timişoara şi pr.univ.Andreia Elena Lampinean Anucuta, are senzaţia că parcurge istoria şcolii bănăţene , care în pagini încărcate de cultură şi înţelepciune, ca nişte “turnuri “ înalte ale Cetăţii Timişoarei, pun baza unei splendide construcţii pe care o numesc civilizaţia Logosului.
Citind acest volum mi-am adus aminte de ce spunea Friedrich-Wilhelm Nietzsche că: “Omul de cultură este un om care trăieşte, vede, aude, bănuieşte, speră, visează fără încetare lucruri extraordinare. “
Cartea, în format A4, aşa cum au fost toate cele trei Anuare de până acum, seamănă cu un ceaslov de înţelepciune, în care descoperim cronici de carte,(semnate de Mariana Strungă, Antonia Bodea, Doina Drăgan, Ionel Cionchin, Dorinel Luca, Iosif Kovacs), despre cărţile scriitorilor: Al.Florin Ţene, Ioan Bude, Tiberiu Ciobanu, Menuţ Maximinian, Mariana Sperlea, etc, studii, comunicări ştiinţifice,( susţinute de conf.univ.dr.Tiberiu Ciobanu, Prt.dr.Ioan Bude, prof.Ionel Cionchi, Horiana Ţâru, Constantin Sperlea, Horia Ţâru, despre Dimitrie Cantemir, străvechea vatră a Timişoarei, despre conştiinţa naţională,etc. ) materiale publicate în revista “Creşterea Limbii Române “(Bucureşti ) şi suţinute de Ziua Limbii Române din data de 31 August 2013, semnate de Doina Drăgan, Al.Florin Ţene, Diana Ana Maria Zlibuţ, prof.Mariana Strungă. În acest context e necesar să comunic colegilor bănăţeni că la solicitarea scriitorului Corneliu Leu, în urmă cu aproximativ trei ani, Liga Scriitorilor Români a semnat, alături de alte organizaţii non-guvernamentale “petiţia “ către Parlamentul României şi Guvernului în care se solicita să fie recunoscută ziua de 31 august Ziua Limbii Române. Putem spune că organizaţia noastră profesională este şi ea una din iniţiatoare.
Antologia mai cuprinde un interesant şi instructiv interviu cu prof.univ.Ion Iliescu luat de Mariana Strungă, cu aprecierile ilustrului dascăl despre Timişoara, despre profesorii dânsului, precum şi despre lucrările şi cărţile sale.
Citind instructivele pagini ale Anuarului îmi dau seama că cititorul de rând care doreşte să pătrundă frumuseţea articolelor le citeşte altfel de cât matematicianul, care caută sensul unei formule în interiorul comunicărilor, sau istoricul, care caută cauzele şi consecinţele unui eveniment despre care s-a scris. Ultimii doi urmăresc cunoaşterea adevărului, în timp ce primul urmăreşte înţelegerea frumosului. Cu toţii privesc însă ceva, examinează ceva. Cei doi vor să înţeleagă acest ceva, vor să afle cauza şi cauza cauzei lui, vor să-l raporteze la alte lucruri şi fenomene similare pe care le cunosc. Celălalt doreşte să înţeleagă fenomenul explicat de autori. Am făcut această mică disertaţie cunoscând faptul că unii din semnatarii articolelor din această amplă lucrare sunt matematicieni, istorici, teologi şi filologi.
Bistriţa este prezentă prin două cronici semnate de Doina Drăgan şi Mariana Strungă despre volumul “Noduri în haos”, apărut la Editura Eurobit Timişoara sub semnatura lui Menuţ Maximinian. De asemenea, Luca Daniel scrie despre prezenţa Sociatăţii “Conexiuni” la Timişoara, prin scriitorii Dorel Cosma, Elena M. Cîmpan, Victoria Fătu Nalaţiu, Victor Ştir şi Menuţ Maximinian.

Interesanta şi frumoasa lucrare, are valoare morală, servind eticii sociale şi întemeind ethos. Fiindcă frumosul purifică ,iar instrucţia ne trasmite valori şi educă. Astfel frumosul creiază mereu libertate. Iar arta şi etica adevărată înseamnă libertate.Astfel, mă face să exclam ca Emil Cioran:”Nu locuim într-o ţară, locuim într-o limbă. Patrie asta înseamnă şi nimic altceva. “
Al.Florin Ţene
Membru corespondent al Academiei Americană Română
Preşedintele Ligii Scriitorilor Români