Scriitori români de peste Atlantic

Apărut recent la Editura Fides, volumul de poeme semnat de Ionuţ Caragea şi intitulat ,,Absenţa a ceea ce suntem,, se constituie într-o adevărată bijuterie grafică, eleganţă care transcede dinspre vers în prezentarea vizuală, arta de prezentare a copertei.

Ajuns la vârsta christică, autorul atinge parametri profesiei sale de credinţă, îşi cunoaşte limitele, luminile şi umbrele, renunţă la oglindă pentru a se autodefini prin ceea ce scrie. O maturitate a spiritului care nu este nici tânăr, nici bătrân, este doar Spirit înrobit de patima poeziei, se simte vibrând ca un diapazon lovind lemnul de rezonanţă al unui Stradivarius.

Ionuţ Cragea, nu filosofeasă în pomele sale gratuit, nu se întreabă şi nu îşi răspunde doar pentru a auzi în propria-i ureche acel cântec de sirene ce cheamă spre miraj dintodeauna poetul. El scrie testamentar, pentru veşnicie şi o face cu bucuria savantului care a descoperit gena, nu a fericirii, rostul nemuririi. Un tumult de imagini şi idei inedite ne apar nuanţat sau, alteori voalat,- se contopesc în sintagme ce au darul de-a ne face să poposim pe pagina carţii întru zăbava care ne pune mintea în funcţiune, vreme în care sufletul se desfată cu mierea limbajului, unul modern dar fără a renunţa la clasicul, care îi dă poemului eleganţă unui parfum de mosc.

Fără emfază dar şi fără timiditate, poetul se cuibăreşte în măduva versului pe care îl începe şi îl duce ca pe o dulce şi responsabilă povară, până la capăt.

Este un test de profesionalism şi dăruire totală în Arta, prin care cuvintele devin leac şi blestem, se leagă în versuri care alungă şi cheamă oamenii diferiţi prin fire şi stare, în aceeaşi cetate, un loc unde totul este posibil şi defel perisabil.

,,Să fii omul păianjen agăţat de razele soarelui,, ( Omul păianjen) aşa cuvântă poetul şi o face responsabil, fără să ne ceară cămaşă ignifugă nici lonjă de siguranţă. El este un acrobat modern şi un Icar care nu se teme de temerile interioare. Este doar un om, nu deţine aripi ! veţi spune. Ş’apoi ? Poetul este atât de aproape de Dumnezeu încât nici incandescenţa solară nu ar îndrăzni s-i clintească din penajul simţirii vreo aripă. Ionuţ Caragea este realist, conştient de limitele sale umane. ,,Moartea ne ia pe toţi cu frumosul,, spune în ,,Poemul fără sfârşit,, şi ne lasă să înţelegem că lumea dinjurul şi dinlăuntrul nostru nu este altceva decât o capcană,- o cursă de şoareci din care poetului, privilegiat, îi este dat să evadez din timp în timp.

,,Nimic nou sub soare, doar o urmbă descheiată la şireturi,,- cam ăsta ar fi Omul în opinia poetului, şi o spune cu tristeţe nedisimulată în poemul ,,Patruzeci de zile,,. Disecă Viaţa, o priveşte ca pe o mostră de irealitate din care curg valuri de cerneală, o lume virtuală dar în care Omul face Legea. Nu Lucrează singur. Dumnzeu este omniprezent în vers, este un Dumnezeu discret şi dispus să plece urechea la cântecul oamenilor.

,, Să simţi toate cuvintele rămase pe drumuri ,, spune poetul în poemul,,Magia cuvintelor,, şi sintagma aceasta este înrâuritoare pentru devenirea sa, ca ziditor de sintagme, în Cetatea Poeţilor. Cuvintele, chintesenţa a ccea ce va fi să fie material, pipăibil dar care nu există mai înainte de a fi Cuvânt rostit, sau altul trecut pe hârtie.

Din eşalonul tinerilor poeţi de limba română, care au decis să trăiască în spaţiul de dincolo de Atlantic, Ionuţ Cargea este printre puţinii care conştientizează corect valoarea sa de scriitor, unul născut, nu făcut, şi care pe lângă har deţine şi curajul de-a da bir, atât cât cere o societate mercantilă şi consumistă, -tribut de sânge şi cerneală pentru prin valenţele multiple ale Limbii Române, pe care o promovează în Montreal (Canada). Este un poet despre care Istoria Literaturii Române îşi va spune cuvântul când va fi să fie. Până atunci, bucuria de-a citi o carte de referinţă, în maidanul maculaturii care ne sufocă adesea,- rămâne la îndemâna celor care iubesc pâinea, vinul şi Poezia : Viaţa.

,, Absenţa a ceea ce suntem,, este o carte de dragoste în care vuieşte şi tăinuieşte însăşi viaţa unui scriitor cu responsabilităţi de cetăţean al Planetei.