Se pune de „un tun imobiliar” ANL la Bistriţa?

Consiliul Local a dat, în şedinţa de joi, 22 aprilie, acordul pentru „transmiterea în administrarea Ministerului Apărării Naţionale a 120 unităţi locative destinate personalului din unităţile militare din Bistriţa, situate în 3 blocuri care se vor construi din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin Agenţia Naţională pentru Locuinţe – etapa IV - în zona Subcetate- Bistriţa, pe terenul în suprafaţă de 12.981 mp”. Teren proprietate privată a municipiului Bistriţa, unde conform Planului Urbanistic Zonal se pot construi 200 unităţi locative. Conform HCL, terenul se transmite cu titlu gratuit către ANL în vederea construirii a 200 locuinţe pentru tineri, destinate închirierii.

Din totalul de 200 locuinţe, un număr de 120 locuinţe urmează să fie repartizate de către conducerea unităţilor militare, în baza criteriilor specifice, aprobate de către Ministerul Apărării Naţionale.

Hotărârea pentru acordul de transmitere a respectivelor unităţi locative în administrarea M.Ap.N. a fost adoptată cu 12 voturi „pentru”. Cei 7 consilieri ai PD-L în Consiliul Local, prezenţi, nu şi-au dat acordul pentru acest proiect de hotărâre iniţiat de primarul Ovidiu Creţu.

Consilierul Gheorghe Tuţă, în numele grupului de consilieri PD-L a fost tranşant: „Acest proiect, foarte generos, pentru a susţine un segment al comunităţii bistriţene… pentru tineri, este un proiect de patrimoniu şi trebuie adoptat cu 14 voturi, nu 11”. „Îl întreb, pe dl. primar, dacă are şi o solicitare din partea M.Ap.N.?” Şi continuă, acest tir de interpelare, cu constatarea că „se încearcă punerea în operă a unor discuţii pe care dl. primar le-a avut la M.Ap.N., iar grupul PD-L nu-şi va putea da acordul… pentru că, la ora aceasta, nu există cadrul legal ca ANL să poată construi locuinţe pentru M. Ap.N…. În aceeaşi notă de respingere, Eugen Curtean spune că „nu putem fi de acord şi în virtutea faptului că nu sunt fonduri… Mai mult – aruncă acelaşi Curtean -: „E vorba de a ascunde un troc între Primărie şi MApN”, pentru ca MApN să se retragă din terenul de la Dealu Cocoşu (vizat pentru complexul „Wonderland”). Gh. Tuţă mai observă şi că „nu putem transmite în administrare… pentru că nu suntem proprietari”. Solicitat, directorul V. Marina spune că interpretarea este ca „ANL să le transmită, nu noi, Consiliul Local…”.

Primarul Ovidiu Creţu: „M-aş fi bucurat dacă dl. Tuţă şi dl. Curtean ar fi spus: Opriţi proiectul de hotărâre şi noi facem lobby pentru aceste apartamente la Bistriţa… Dacă MApN n-ar fi făcut lobby… pentru aceste apartamente… nu le-am fi avut la Bistriţa. Tinerii din Bistriţa nu sunt „văduviţi” de 120 de apartamente, ci primesc 80 de apartamente. Cred că putem face multe trocuri pentru ca municipiul să se dezvolte. Trebuie să avem în faţă… perspectiva pentru a dezvolta construcţia de locuinţe”. Ovidiu Creţu a recurs şi la date privind mandatul precedent, când PD-L-ul, la cârmă, majoritar, a avut o atitudine păguboasă privind construcţia de locuinţe… încât după Georgiu să nu se mai construiască locuinţe. Trebuie să fac în aşa fel ca să aduci fonduri în municipiul Bistriţa şi eu voi face acest lucru!”, a replicat primarul. Replicile curg pe bandă rulantă. Eugen Curtean: „Aveţi impresia că după intervenţia ministrului Oprea vor veni bani la Bistriţa? Nu am convingerea că acele locuinţe vor fi date militarilor din Bistriţa”. Gheorghe Tuţă: „Când aţi fost senator, cât lobby aţi făcut şi pentru ce?” Creţu Ovidiu: „Pentru 3 blocuri ANL…” E vorba de perioada când PSD se afla la guvernare, împreună cu PD-L (a precizat Ovidiu Creţu). Gh. Tuţă: „În momentul acesta, M.Ap.N. nu va putea construi locuinţe decât din fondurile proprii… ne daţi, nouă, lecţii de „gentleman agrement”?! Iar Marioara Seica spune că, prin metode mascate, primarul discriminează pe cetăţenii Bistriţei…

Se caută „bubele” în comisie…

Valuri de nemulţumire, reproşuri şi contestări în legătură cu proiectele care vor beneficia, în urma evaluării în „comisii de evaluare”, de cofinanţare de la bugetul local în 2010. În conformitate cu prevederile legii, pentru activităţi nonprofit de interes local şi în baza HCL. Seria lungă, neaşteptat de lungă, de intervenţii, în care aleşii municipali şi-au spus propriile „evaluări”, peste cele din comisiile din care fac parte, a fost deschisă de consilierul Marioara Seica.

De la propuneri pentru a se aloca bani pentru 3 asociaţii „Profamilia”, „PROADO”, „Clubul Amazoanelor”, s-a ajuns la dezbatere generalizată, încât te întrebi, la ce bun Consiliul Local a mai hotărât constituirea de comisii care să vadă „ce” şi „cum? S-a spus că „Clubul Amazoanelor” ar fi prezentat proiectul… greşit: cu confinanţare obligatorie de numai 9,1%, când limita minimă este 10%. S-a ajuns acolo, încât s-a cerut revenirea la „verdictul” comisiilor… Iar primarul Ovidiu Creţu să ceară şi el drept la replică şi să spună că nu e cazul de „schimbarea regulilor în timpul jocului” (n.n. – prevederile din „Ghidul solicitantului”). „Acest lucru e riscant pentru Consiliul Local… Nici bugetul nu e sac fără fund. Când e vorba să alocăm nişte bani, cuiva, imediat apar problemele. Lucrurile nu pot fi tratate cu superficialitate… Va trebui să mergem pe sistemul cererilor în plic…” Totodată, primarul a făcut şi o distincţie necesară într-un asemenea context de discuţii: „Principiul este (trebuie să fie) atragerea banilor privaţi în scopuri publice… Şi nu invers, cum se caută la noi!”

E ora 20.45 şi discuţiile nu contenesc. Intervenţiile au, mai degrabă, un caracter de „seminar”, de „simpozion” chiar! E regretabil că se ajunge aici. Dacă există vorba, la români, cu „spălatul rufelor în familie”, s-ar putea spune că şi „Familia Consiliului Local” (dacă ne-am putea permite o licenţă) ar putea fi asemuită cu „spălătoria”. O „spălătorie politică”…