Şi la 53 de ani de la absolvire, îşi iubesc cu pasiune meseria de slujitor al agriculturii

          În anul 1966, au absolvit Facultatea de Agronomie din Cluj-Napoca 120 de tineri ingineri, cu specializări în pomicultură, viticultură, zootehnie. Aniversarea a 53 de ani de la terminarea facultăţii a avut loc în Bistriţa-Năsăud, gazdă primitoare fiind ing. Vasile Tabără, familia Lucia şi Costică Goga şi Ioan Bude, cei care au muncit în ogorul agriculturii judeţene şi nu numai, până la pensionare. A fost aleasă această zonă fiindcă Bistriţa-Năsăud era recunoscut prin faptul că şi înainte de 1989 era un puternic bazin pomi-viticol al ţării, aici se produceau câte 4 kg de mere din livezile intensive şi superintensive, peste 5.500 hectare, pentru fiecare dintre cei 22 milioane de locuitori ai ţării. În ultimii ani, Bistriţa-Năsăud se situează constant pe primele locuri în accesarea de fonduri europene, cu implementarea de proiecte ce vizează agricultura. Aşa că, ing. Vasile Tabără, fost ziarist şi bun cunoscător al zonei agricole, a avut ce le oferi foştilor colegi prezenţi la întâlnire. Catalogul s-a strigat într-una dintre cele mai prospere ferme viticole, proprietatea unui fost absolvent de Bucureşti, ing. Octavian Harşianu, cel care a readus viticultura şi pomicultura la potenţialul său natural. Au răspuns prezent 17 dintre absolvenţii promoţiei 66 ai Agronomiei clujene.

          A fost vizitată plantaţia de vie nobilă a ing. Harşianu din Dumitra. Strugurii au dat deja în pârgă, temperatura ridicată permiţând coacerea şi implicit acumularea de zahăr strict necesar pentru producerea unui vin de înaltă calitate. O plantaţie de 10 hectare, întreţinută ca la carte de un grup de femei-specialiste, coordonate de Lumininţa Martiţa, un om dăruit întru totul viticulturii şi o foarte bună profesionistă. Gazda, ing. Harşianu, bucuros de oaspeţi – colegi mai mici – a vorbit cu pasiune, ca un adevărat specialist, despre istoria viei şi a vinului de la Dumitra, de la primii butaşi aduşi de saşi în urmă cu 800 de ani, la filoxera de prin 1880, care a distrus totul, la perioada când IAS Dumitra avea peste 200 hectare, la defrişările masive de după 1989, când n-a mai rămas niciun butuc etc. Şi după 23 de ani de la pârloaga viticulă,  vinul izvorăşte din nou pe Dealul Dumitrei.

          „Noi lucrăm în vie, nu în cramă” şi de aceea vinul marca Harşianu are aroma strugurilor din care-i făcut.

          Prefectul judeţului, Ovidiu Frenţ,  a onorat invitaţia organizatorilor, vorbindu-le celor prezenţi despre proiectele şi programele destinate agriculturii judeţului, Bistriţa-Năsăud fiind, la nivelul ţării, pe un loc fruntaş şi în acest domeniu. Absolvenţii de acum 53 de ani au ocupat, de-a lungul anilor, funcţii importante în agricultura ţării, unii dintre ei continuându-şi şi acum munca alături de fii şi nepoţi. Ing. Costică Goga s-a căsătorit cu o colegă de facultate. A venit la IAS Lechinţa mai întâi şef de fermă la Sâniacob, apoi la centru de comună, ajungând până la a fi director general al Gostatului. Se bucură acum de cele trei fete, aşezate la rosturile lor, de nepoţi, dar pasiunea lui rămâne viticultura. Are acasă o vie cu peste 700 butaşi, din care face un vin de calitate şi-i ospătează cu mare drag pe cei care-i trec pragul. Tot într-un IAS, la Gherla, a lucrat o viaţă şi Ioan Moldovan. De câţiva ani este administratorul Mănăstirii Nicula, unde are în grijă atât o fermă vegetală de 200 hectare, cât şi un sector zootehnic, vaci cu lapte, găini. Este din zona municipiului Gherla, unde a muncit o viaţă întreagă. „Părintele” Agrosem Cluj, Lucian Jidav, face şi el parte din generaţia 1966, devenind un mare specialist în legumicultură, coordonând mai bine de 15 ani sectorul de producere al seminţelor de legume şi flori din ţara noastră.

          Organizatorul principal al întâlnirii de la Bistriţa a fost ing. Vasile Tabără. După ce a lucrat o vreme, la început, în agricultura cooperatistă, specializându-se apoi în jurnalism, a muncit la ziarul Ecoul şi apoi Răsunetul, devenind şi redactor şef. A fost şi director al Oficiului de Cadastru Bistriţa, iar de vreo 30 de ani este evaluator financiar şi evaluator tehnic-judiciar, fiind prezent şi foarte atent la tot ceea ce se întâmplă în agricultura judeţului. Are acasă, în Liviu Rebreanu, o gospodărie ca la carte. Ca atare, o parte dintre foştii colegi l-au şi vizitat acasă, Vasile Tabără, gazdă primitoare, oferindu-le din produsele proprii: slănină, caş, ţuică de cazan, vin de casă, fructe şi legume. Aşa cum şi ing. Costică Goga i-a avut invitaţi pe colegii din zona Mureş, împreună depăndu-şi amintiri la un pahar de vin din propria-i cramă.

          La hotelul „Coroana de Aur”, absolvenţii de ieri şi-au depănat amintirile tinereţii şi drumul lor în viaţă, numitorul comun fiind acela că au făcut, în cei cinci ani de facultate, carte cu adevărat şi apoi şi-au iubit cu pasiune meseria de slujitor al agriculturii româneşti.