Simpozion internaţional –general Leonida Pop

Manifestarea de la sfârşitul săptămânii, mai exact din ziua de 13 martie, a umplut la refuz Aula Colegiului Naţional „George Coşbuc”. Era vorba despre simpozionul internaţional organizat de Catedra de Istorie /Socio –umane – Geografie din respectivul colegiu, cu ocazia trecerii a peste 100 de ani de la moartea generalului român năsăudean Leonida Pop (1831-1908). Moderatorul, prof. Dorel Alexandru Coc, directorul colegiului, după cuvântul de bun-venit adresat participanţilor, a făcut un portret de personalitate celui omagiat, prezentând totodată şi efigia – medalionul comemorativ – al generalului, realizată de artistul năsăudean Ionică şi portretele –tablou ale părinţilor celui omagiat aduse de ing. Viorel Naşcu, înrudit cu generalul Leonida Pop, după aceea a „dat” microfonul profesorului Ioan Seni, care a făcut o prezentare power point foarte documentată şi deosebit de interesantă, sub genericul „Un general român năsăudean – Leonida Pop – în slujba Curţii Vienei”. Aflăm că generalul omagiat provenea dintr-o familie străveche grănicerească năsăudeană, bunicul său Grigore Pop, născut în Bichigiu, a fost primul ofiţer român în Regimentul II românesc de graniţă de la Năsăud (1762-1851). Tatăl generalului, Leon Pop, s-a născut la Feldru în 1797, fiind şi el grănicer în Regimentul de graniţă de la Năsăud, luând parte la războaiele cu Napoleon. Apoi, Leonida Pop, viitorul general, născut la Năsăud în 1821, a absolvit Şcoala Primară la Năsăud, începând tot aici şi Institutul Militar (1843). Îl însoţeşte pe tatăl său la Viena, la vârsta de 13 ani, în audienţă la împăratul Ferdinand care, văzându-i isteţimea şi agerimea, l-a primit la Academia Militară Tereziană din Wienar – Naustadt, pe care o termină în anul 1851, primind gradul de sublocotenent. De aici începând ascensiunea sa militară, ajungând în anul 1878 şef al Cancelariei de operaţii al Armatei a V-a, apoi este numit comandant al Armatei a XV-a când, prin decret prezidenţial a primit gradul de general-maior de brigadă (1879), dar în august 1881 este chemat la Viena şi ocupă „prin merite şi calităţi” postul de şef de cancelarie imperială, avansând ca adjutant al Maiestăţii Sale Împăratul Francisc Iosif I şi apoi, după alţi doi ani, Leonida Pop devine general de divizie cu grad de mareşal locotenent şi este numit consilier intim militar al Împăratului Francisc Iosif I. În 1889, la vârsta de doar 58 de ani, scriptele îl arată bolnav într-o staţiune din Elveţia, următorii ani nefiind prea clari, stingându-se din viaţă la vârsta de 78 de ani – 1 decembrie 1908, dorinţa lui fiind să fie înmormântat la Năsăud. Ulterior, rămăşiţele pământeşti i-au fost aduse la Năsăud, fiind depuse în cavoul familiei Goldschmidt.

Tot prin expunerea prof. Ioan Seni, şeful Catedrei Istorie/Socio Umane a colegiului năsăudean, ne reaminteşte că în 1831 Năsăudul a fost ridicat la rang de opid (orăşel); în anul 1764, martie 16 – Maria Tereza semnează actul de concesii împărăteşti pentru grăniceri, iar în 15 august 1764, 3165 de grăniceri depun jurământul împărătesei; în 1773 Împăratul Iosif al II-lea vizitează Ţara Năsăudului când rosteşte „Salve Parva, Nepos Romuli”; iar în 1781 a fost dat Edictul de toleranţă pentru necatolici (ortodocşi).

Prof. Seni propune realizarea unui bust al recunoştinţei pentru marele general român, care s-ar putea dezveli în anul 2011, la 180 de ani de la naşterea lui.

O prezentare deosebit de documentată, după o cercetare de peste cinci luni în Arhivele Statului din Viena, a susţinut Ilja Skidelski (Austria) – cetăţean de onoare al oraşului Năsăud, împreună cu soţia – Brigitte, care a mărturisit că au fost nevoiţi să traducă manuscrise din gotic în germană – lucru foarte greu. Domnul Ilja Skidelski a ţinut să vorbească în limba română, iarăşi un lucru de apreciat la aceşti prieteni ai năsăudenilor, care onorează cu prezenţa orice manifestare de anvergură de la Năsăud. A predat toate xerocopiile ale documentelor găsite în Arhivele din Viena, primind în schimb, pentru tot efortul lor, una din cele patru efigii ale celui comemorat din chiar mâna prof. Dorel Al. Coc, care a mai oferit un dr. în istorie Lucian Vaida, directorul Muzeului Grăniceresc Năsăudean, una Primăriei oraşului, a patra rămânând la C.N. „George Coşbuc”.

Au mai fost prezentate imagini de arhivă găsite în colecţiile din muzeul grăniceresc însoţite de comentariile pertinente ale directorului Vaida.

Prin glasul domnişoarei Dana Fetti, reprezentanta Primăriei năsăudene, cie prezenţi au aflat că primarul Dumitru Mureşan promite ca în 2011 să fie inaugurat un bust al generalului, drept recunoştinţă pentru ilustrul înaintaş năsăudean.

În încheiere, moderatorul manifestărilor, prof. Dorel Al. Coc a informat, cu mândrie, că în instituţia de învăţământ pe care o conduce şi unde a început şcoala cel comemorat sunt două descendente din familia nobilă a acestuia: eleva Gabriela Naşcu şi profesorul Dana Lupoaie.