Suferință, jertfă și pătimire - ipostaze plastice și iconografice ale artei creștine

Sub patronajul D-lui Profesor Dr. Mircea Gelu Buta, cel de-al XIV-lea Seminar Ortodox de Medicină și Teologie de la Bistrița, organizat în perioada 11-12 mai 2015, a inclus secțiunea de Artă Sacră, intitulată „Suferință, jertfă și pătimire - ipostaze plastice și iconografice ale artei creștine”, care a reprezentat și în acest an o prezență polivalentă și distinctă atât prin tematica propusă și prezentată, cât și prin expoziția de icoane a studenților și masteranzilor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă de la Cluj, coordonată de Conf. Univ. Dr. Marcel Muntean, expoziție vernisată în prima zi a manifestării.
Devenită deja tradiție, manifestarea a adus înaintea invitaților prinosul de credință și moștenire a icoanei specifică ariei transilvane și nu numai. Icoanele pe sticlă, pe lemn și gravurile au avut drept tematică: chipul Mântuitorului, al Maicii Domnului și al sfinților.
În aceeași atmosferă de sărbătoare s-a vernisat și expoziția de pictură a medicului artist Petru Damir, de către Prof. Dr. Dan Dumitrașcu, Prof. Dr. Marcel Lupșe, Prof. Univ. Constantin Măruțoiu, aceasta aducând iubitorilor de frumos câteva pânze ce au avut drept subiect Sfântul Munte Athos. Ele s-au grupat sub egida unui demers plastic cu conotații îndreptate către o viziune îndatorată atât suprarealismului, cât și expresionismului.
În registrul prezentărilor din cadrul seminarului, dintre cele 22 de prelegeri anunțate și o parte susținute, s-au diferențiat câteva ce au reliefat importanța teologică și iconografică a temei Răstigirii Mântuitorului, a muceniciei sfinților, precum și acelea ce s-au concentrat în sfera conservării-restaurării a patrimoniului mobil și imobil, specific artei bisericești.
Tema sacrificiului Fiului lui Dumnezeu a fost amplu istorisită de câțiva referenți de specialitate, fiind secondată de un bogat material iconic.
Evoluția iconografică și plastică a fost surprinsă pe parcursul transformărilor survenite în sfera artei sacre, cu precădere concentrându-se între dialogul dintre icoană și tabloul religios, fapt dezvăluit în prezentarea Prof. Marcel Muntean, intitulată Răstigirea – ipostaze iconografice în pictura răsăriteană și apuseană. Iisus pictat viu pe cruce și înveșmântat în colobium, Iisus redat mort pe cruce, având doar perizoma (perizorium), sunt, poate, cele mai relevante imagini pe care le întâlnim în artă începând cu cel de-al V-lea, respectiv cel de-al VI-lea secol. Ne referim la relieful de la Biserica Santa Sabina de la Roma și la celebrul Evangheliar al lui Rabbula de la Florența. Întreaga evoluție ulterioară a iconografiei Răstignirii va fi marcată de aceste exemple, autorul propunând o succesiune alternativă ce a privit subiectul până în zorii Renașterii.
Cu aceeași dorință de a supune atenției publicului principalele evenimente ale patimilor lui Iisus, D-l Alin Trifa a susținut prelegerea – Patimile Domnului în frescele Bisericii Sf. Nicolae Orfanul din Tesalonic. Realizate în cel de-al XIV-lea secol, frescele acestui lăcaș de cult se impun prin claritatea, frumusețea și expresivitatea stilului specific picturii macedonene.
Cu o vădită aplecare spre icoanele pe sticlă, D-na Ioana Rustoiu a prezentat lucrarea Scenele patimilor în icoanele pe sticlă transilvănene, referindu-se la aspectele reprezentative formulate plastic în această tehnică de pictură. Alăturarea registrului tematic sacrificial cu cel de slavă ori înlănțuirea episoadelor pătimirii lui Hristos într-o singură icoană de tip hagiografic au constituit principalele direcții de cercetatre ale distinsei doamne.
Tema suferinței lui Hristos a fost regăsită și în domeniul restaurării-conservării, unde părintele Siluan Timbuș a prezentat un caz rar întâlnit în arta specifică picturii bisericești din Răsărit: Iconostasul unei biserici dispărute. Un caz atipic din secolul al XVIII-lea: Săraca, com. Panticeu, jud. Cluj. Momentele premergătoare actului suprem al Crucificării au fost înregistrate cu aplomb pe iconostasul de lemn al bisericii.
De asemenea, D-l Marin Cotețiu a prezentat o prelegere intitulată: Restaurarea icoanei împărăteşti Iisus Hristos, Ţara Făgăraşului, începutul secolului al XIX-lea. Icoana datează din anul 1810, fiind realizată pe lemn şi face parte din iconostasul Bisericii Sfânta Treime din satul Mândra, judeţul Braşov. Refacerea adeziunii stratului pictural exfoliat şi consolidarea suportului lemnos fragilizat au reprezentat priorităţile demersului de restaurare, autorul expunând şi metodologia principalelor operaţiuni de restaurare.
Cu o intensitate de a restabili actul semnificativ al restaurării s-a impus și lucrarea susținută de Prof. Univ. Constantin Măruțoiu, care a fost coordonatorul a două teme: Analiza materialelor constitutive ale ușilor împărătești de lemn din localitatea Așchileul Mic și Investigarea interdisciplinră a unei icoane pe lemn Răstignirea din secolul al XVIII-lea.
Periplul iconografic al protopărinților noștri, Adam și Eva, a fost amplu reliefat printr-o serie de imagini ce aparțineau Evului Mediu și Renașterii, în mod special fiind expus de către Prof. Dr. Marcel Lupșe – Izgonirea din Paradis - ipostaze iconografice din arta occidentală sec. XV-XVI. Prezența simbolică a lui Dumnezeu cu chipul Celui Vechi de Zile, dar și a temei în raport cu alte redactări din creația lui Fra Angelico ori Bosch au înlesnit pătrunderea acestei teme, subliniindu-se o posibilă evoluție plastică - relevantă.
Considerăm că aceste câteva exemple sunt favorabile în sensul unui demers ascendent din punct de vedere tematic și al adâncimii ideilor expuse, precum și al actualității procesului dintre medicină – teologie – artă plastică.
Suntem încredințați că apariția cât mai grabnică a volumului XIV „Medicii și Biserica”, cu lucrările prezentate in extenso, va reprezenta un beneficiu pentru iubitorii de știință, medicină, religie, artă etc.

Marcel Muntean, mai 2015