Trântorii vor aduce bani: albinele se impozitează
Apicultura pe meleagurile noastre este menţionată de Herodot, pe Columna lui Traian multe basoreliefuri înfăţişează daci îngrijind albine în cojniţe ţuguiate ori prinzând roiuri din arbori. Istoricul Nicolae Iorga menţionează mulţimea stupilor în trecerea lui prin ţară. În 1940 erau 557.727 stupi. În urmă cu vreo 30 ani s-au stabilit şi s-au aplicat măsuri pentru sprijinirea apicultorilor: transport în pastoral cu reducere 50% din taxe, scutiri complete de impuneri fiscale, acordarea de zahăr pentru stimularea albinelor etc. În judeţul nostru, în anii din urmă, s-au accesat fonduri europene, Bistriţa-Năsăud devenind unul dintre cele mai puternice bazine apicole din ţară. Cu toate acestea, crescătorii de albine sunt îngrijoraţi cel puţin din două motive. În primul rând, vremea capricioasă, neprielnică, cu ploi abundente şi temperaturi scăzute a dus la dispariţia a numeroase familii de albine. Situaţia atmosferică nu dă semne de îmbunătăţire şi, ca atare, dacă albinele au ieşit cu bine din iarnă acum, în primăvară, riscă ca stuparii să-şi micşoreze, fără voia lor, stupina. A doua nemulţumire vine de la un act normativ, respectiv, Ordonanţa de Guvern nr. 8/2013 privind impozitarea veniturilor din apicultură obţinute de persoane fizice. Cu toate că mai marii Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România au discutat în prealabil cu conducerea ministerelor de resort, propunerile lor nu au fost luate în seamă. Apicultorii sunt nemulţumiţi pentru că această îndeletnicire milenară nu a fost impozitată niciodată şi sunt semne că această Ordonanţă nu va avea efectul scontat. Apicultorii propun neimpozitarea până la 100 familii de albine, aşa cum era prevăzut în proiectul iniţial. În ultimii ani s-a reuşit, prin fondurile atrase, să se dezvolte exploataţii apicole profesionale deşi predomină încă cele de semisubzistenţă. Acest impozit, spun apicultorii, va duce la diminuarea exploataţiilor, cu atât mai mult cu cât dintr-un efectiv de familii de albine deţinut, maxim 70% pot fi folosite anual pentru activitatea de producţie, restul neajungând la nivelul de dezvoltare care să asigure venituri. Impozitarea va duce la renunţarea la această meserie a unui număr mare de apicultori, datorită şi cheltuielilor mari care se fac pentru menţinerea stării de sănătate a familiilor de albine. Se cunosc deja pierderile mari întâlnite la nivel mondial şi, în consecinţă, impozitarea va avea efecte negative pe toate liniile. Apoi, veniturile realizate în apicultură sunt foarte variabile, de la un an la altul, în funcţie de condiţiile climatice care, uneori, pot împiedica obţinerea unor producţii care să asigure existenţa familiilor de albine. Preşedintele A.C.A. a propus, într-o scrisoare adresată conducerii Ministerului de Finanţe, ca impozitarea să se facă de la 100 familii de albine, aşa cum era prevăzut în proiect şi nu de la 50 familii, aşa cum prevede actuala Ordonanţă de guvern.
Citiţi şi:
- În mijloc de iarnă, albinele au ieşit la zborul de curăţire. Un semn bun sau dimpotrivă?!
- Rapsodia mierii de pe strada Enescu
- Principalii factori şi interdependenţa lor în practicarea unei apiculturi moderne
- (Interviu) Grigore Cotu: Produsele apicole, medicamentul natural la îndemâna fiecăruia
- Apicultori bistriţeni prezenţi la Congresul APIMONDIA, Kiev, Ucraina, 2013
Adaugă comentariu nou