Un nou muzeu la Monor, dedicat omului de radio Gelu Furdui

Cu ajutorul primarului Ioan Cira, la „Zilele Monorului” – Întâlnire cu fiii satului, ediţia a X-a, a fost inaugurat muzeul dedicat prof. Gelu Furdui de la Radio Cluj, de la Căminul Cultural Monor. Diplome, medalii, cd-uri realizate de redactorul celor mai sonore nume din Transilvania, fracul de dirijor, fotografii, toate sunt, de acum, în muzeul dedicat cetăţeanului de onoare al comunei. Pentru bunul mers al lucrurilor s-a implicat, alături de administraţia locală, şi Muzeul Bistriţa-Năsăud, cu mobilier.
Majoritatea ardelenilor asociaza numele lui Gelu Furdui cu emisiunile pe care le realizeaza la Radio Cluj, da si înfiintarea corului studentesc "Intermezzo". Exigenta si tenacitatea dirijorului Gelu Furdui a condus la obtinerea unor performante demne de profesionisti. Un fapt cu atît mai laudabil cu cît artistul coordona, la un moment dat, peste cinci coruri concomitent. Gelu Furdui la început realiza emisiuni corale, apoi altele dedicate folclorului autentic. Prin ele realizatorul cauta sa promoveze arta autentica. Cît priveste popularitatea, omul de radio îsi aminteste de un episod petrecut în Salaj. "La un festival de folclor, m-am trezit ca un sat întreg, cu preotul în frunte, vine sa ma întîmpine. Auzisera ca voi fi în zona", declara acesta pentru Cotidianul Transilvan. Gelu Furdui s-a nascut în comuna granicereasca Monor, din parinti învatatori. "Tatal a fost dascal în comuna vreme de 45 de ani. Mama a murit în 1951, cînd eu eram în clasa a I-a. De la înmormîntare îmi amintesc cum o fata purta pe o perna de plus decoratia de Învatatoare Emerita pe care o primise mama. Era o raritate", rememoreaza Furdui. A urmat Liceul Pedagogic din Cluj, o cariera în învatamînt, apoi Conservatorul din Cluj. În 1973, presedintele studentilor din Centrul Universitar Cluj, viitorul rector Andrei Marga l-a convocat pentru o treaba importanta. "Mi-a spus: Furdui, trebuie sa faci un cor studentesc. Asta ti-e meseria!", îsi aminteste dirijorul. Termenul era foarte strîns: doua luni pentru înfiintare si formarea unui repertoriu. "Cu profesorul Florentin Mihaiescu, care mi-a fost asistent la Conservator, ne-am pus pe treaba. Eram îndrumati de profesorul Dorin Pop, poate unul dintre cei mai buni dirijori de cor din lume", relateaza Gelu Furdui. La termenul stabilit, în 26 ianuarie 1974, corul "Intermezzo" debuta, în direct, la Televiziune. "Se transmitea de la Cluj si Bacau, iar juriul era la Bucuresti. Am luat punctajul maxim, cu un juriu incluzîndu-l pe Marin Constantin, dirijorul Madrigalului. În dimineata concursului, repetînd pentru probele de emisie, l-am auzit pe compozitorul Dumitru Botez, presedintele juriului, spunînd, în intercomunicatie: "Asta-i orga, nu cor!" Cei de la Televiziune nu taiasera sunetul, pentru ca eu n-ar fi trebuit sa aud remarca", îsi aminteste cu placere Furdui. Urmatorul pas a fost premiul trei la concursul de la Punta di Arezzo, din Italia. "Juriul de acolo e foarte exigent, vrea sa vada cum creste ansamblul de la an la an. E foarte zgîrcit cu premiile. Pe mine, cei din tara m-au aruncat în groapa cu lei, trimitîndu-ma în concurs. Nu stiam ca ma asteapta sase luni de repetitii grele, piese impuse, cu grad mare de dificultate- Palestrina, Monteverdi. Pe atunci nu aveam emotii, ca nu prea stiam cu ce se manînca arta asta. Emotiile au venit odata cu experienta", spune Gelu Furdui. În timp, corul "Intermezzo" a devenit reprezentativ pentru toate facultatile clujene. "Aveam coristi de peste tot: de la Babes-Bolyai, de la Medicina, de la Politehnica, de la Agronomie. Într-un an am avut foarte multi coristi buni de la geologie", declara fostul dirijor. În timp, corul a devenit o familie. "Oamenii se cunosteau în cor, se casatoreau în cor. Eu eram nasul lor, în sensul în care le spuneam celor care nu se potriveau c-or s-o dea în bara. Si am avut dreptate întotdeauna", glumeste Gelu Furdui. Cu acest cor au plecat în peste 50 de turnee, din Spania, pîna-n Polonia. Din turneele corului "Intermezzo" Gelu Furdui îsi aminteste de cel din 1991, din Spania. "La întoarcere am coborît Pirineii, în Franta. Dupa 20 de kilometri ne-a explodat un piston, ca mergeam în turnee cu o rabla de Roman Diesel. La patru dimineata ne-a trezit un fum gros în autocar", îsi aminteste fondatorul corului, Gelu Furdui. Norocul grupului a fost ca se oprisera la marginea unei mici asezari de munte, Salles le Chateau. Colac peste pupaza, unul din coristi si-a spart nasul lovindu-se de portiera. " Mi-am zis ca numai asta îmi lipsea: am o pana, 46 de oameni de tinut în mîna, n-aveam BANI de întors, dar în schimb, un ranit de cusut", spune Furdui. De la doctor au ajuns la primarita, care i-a ajutat, organizîndu-le concerte în localitatile de pe vaile muntilor. "Ambasada ne-a anuntat ca a facut rost de piston. Am trimis soferul si un baiat pîna la Paris, ca sa constate ca pistonul nu era bun. Asa ca am stat doua saptamîni acolo, dînd cîte doua concerte pe zi, sa facem rost de bani pentru repatriere. Aveam nevoie de 30.000 de franci. Mi-era scîrba deja sa îmbrac fracul, ma durea mîna de la dirijat. Si un concert dura peste doua ore!", îsi aminteste Furdui. Cu tot efortul, le mai lipseau 5000 de franci. "Într-o zi, mi s-a facut cunostinta cu profesorul Max Bernard, de la Toulouse, care-si vizita tatal. Era fostul conducator de doctorat al lui Petre Roman. M-a întrebat daca n-am vorbit cu Petre Roman. "N-ai telefonul lui? Lasa ca-l am eu, si-l sun chiar acum!", mi-a spus, cu aerul cel mai firesc din lume" , rememoreaza Gelu Furdui. Convorbirea a fost scurta si la obiect. Politicianul l-a întrebat pe Furdui cît îi trebuie. Apoi a vorbit din nou cu profesorul. "Îl tot auzeam pe Bernard spunînd "D'accord, d'accord". Apoi mi l-a dat pe Roman, care mi-a spus sa iau banii de la profesor, ca se va descurca el cu acesta la Bucuresti. Asa s-a întîmplat, si, în trei zile, ne-am întors în tara. Dar rabla am lasat-o acolo", încheie Gelu Furdui relatarea peripetiilor de turneu. O alta pasiune a lui Gelu Furdui a fost teatrul. Din anul I de studentie a jucat într-una din cele cinci trupele Case de Cultura a Studentilor. "Am luat premiu pentru rolul Podkolesin din "Casatoria" de Gogol. La premiera am avut 1200 de spectatori, deci 200 în picioare. Au venit atunci regizorul Vlad Mugur, director la National, Nicolae Iliescu, Gheorghe Motoi, Melania Ursu", evoca acele momente realizatorul. Pe de alta parte, si implicarea studentilor era alta. "Îl plateam pe portar, sa vada cînd pleaca directorul Hodorog seara, ca sa putem ramîne sa repetam. Stateam în spatele scenei, cu lumina stinsa, sa nu ne vada acolo, si repetam pîna dimineata. Nu aveam probleme cu venitul la repetitii. Eram ca o familie. Am fost si vom ramîne prieteni. Mergeam cu o bucurie extraordinara, ceea ce nu cred ca se mai întîmpla astazi", îsi încheie omul de radio, Gelu Furdui, confesiunea. "Corul l-am botezat "Intermezzo". Pentru ca asta e studentia- un intermezzo în viata omului. Poate fi ceva foarte frumos, sau foarte banal, dupa cum ti-e norocul" ( sursa Cotidianul Transilvan).
.......................................
La Monor e sărbătoare. După inaugurarea muzeului, urmează vizitarea expoziţiei de păsări, pentru tineret un campionat de fotbal la Baza Sportivă Monor, iar de la ora 20 – o masă festivă la Căminul Cultural. În paralel, de la ora 21, începe pe scena din grădina bisericii recitalul semnat de Emanuel Cîrstea. Ziua de duminică debutează, aşa cum stă bine comunităţii de creştini, cu slujba religioasă. De la ora 14 va fi parada portului popular prin centrul comunei, urmată de spectacolul folcloric cu ansamblurile Crişana Oradea, Balada şi Doiniţa Bistriţa, Păunaşii Salvei, Someşul Beclean, Cetina Călimanului-Şaru Dornei şi Baltagul din Monor. În prezentarea îndrăgitului realizator TVR Sergiu Vitalian Vaida vor urca pe scenă soliştii Leontin Ciucur, Cornel Borza, Mariana şi Mihai Nemeş, Cornelia Ardelean Archiudean, Alexandru Pugna, Nicolae Cioanca, Nelu şi Cosmina Cucură, Simona Costin, Felicia Costin, Viorica Bradea, Cornelia Covaciu, Luminiţa Tomuţa, Voichiţa Mihoc şi nănaşii de la Cluj. Sărbătoarea se va încheia în jurul orei 21 cu un foc de artificii care va străluci pe bolta Monorului.
......................
Citiţi ediţia print !