Un nou număr al revistei ASTRA SALVENSIS

Am primit, recent, de la Părintele Maxim Morariu, un nou număr (4/ 2014) al revistei ASTRA Salvensis., revistă de istorie şi cultură editată de Cercul Salva al ASTRA. Director: prof. Ana Filip, red. şef: Mihai-Octavian Groza, iar între membrii fondatori se află profesorii Ioan Seni, Ana Filip, Roman Fetti, George Pop, Vasilica Găzdac, înv. Luminiţa Cuceu şi preot Maxim Morariu. De remarcat Colegiul ştiinţific al revistei, alcătuit dintr-un număr impresionant de universitari (asistenţi, lectori, conferenţiari, profesori) din Atena, Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi un academician (Mihai Şora). Colegiul de redacţie este format din 9 persoane/personalităţi, din Cluj-Napoca (7), din Viena (1) şi din Lvov.(1).
„Ajunsă le cel de-al patrulea număr, revista ASTRA Salvensis a reuşit să se impună comunităţii ştiinţifice şi nu numai ca o publicaţie caracterizată de seriozitate şi de o înaltă distincţie academică, atât prin materialele publicate, cât şi mai ales prin colaboratorii săi, exponenţi ai noii generaţii de istorici şi teologi, ne spune, printre altele, redactorul şef în editorialul său, intitulat chiar aşa: EDITORIAL. Dovadă, în acest sens, stă indexarea publicaţiei noastre în cadrul unor prestigioase baze de date internaţionale”.
Textele sunt grupate în 5 secţiuni: Istorie, Teologie, Ştiinţe ale educaţiei, Cronici şi Recenzii. Spicuim doar câteva titluri: Marius Deaconu: „Consideraţii privitoare la delimitarea dintre stat şi biserică în Europa Occidentală în sec. X-XI”; Nicolae Dumbrăveanu: „Un izvor narativ mai puţin cunoscut despre tinerii ucişi în Cluj în timpul Revoluţiei de la 1948-1949”; Oana Habor: „ Studenţi români din ţinutul Năsăudului înscrişi pe listele facultăţilor de medicină din monarhia austro-ungară. Corespondenţa acestora cu administraţia Fondurilor Grănicereşti”; Maxim Morariu: „Urmările Primului Război Mondial în localitatea Salva, judeţul Bistriţa-Năsăud: orfani şi văduve de război”; Cătălin Varga: „Omul între sclavia păcatului şi libertatea duhului. O scurtă analiză a pericopei din 1 Corinteni 5; 1-5”; Costin Silviu Marcel: „Perspective postmoderne denaturate asupra morţii”; Alexandru Dărăban: „Maestrul Filimon Siminic, «A avut această străduinţă şi această dorinţă ca numele său să fie scris în ceruri»”; Mihai Octavian Groza: „Mircea Păcurariu, Uniaţia în Transilvania în trecut şi astăzi”:
Vorbind despre urmările Primului Război Mondial în Salva, Maxim Morariu oferă cititorilor lucruri extrem de importante, interesante şi utile. Iată un exemplu: „Pe teritoriul actualului judeţ Bistriţa-Năsăud existau, conform documentelor, aproape 6.000 de astfel de oameni (răniţi şi invalizi, văduve şi orfani de război – n.n.) în perioada imediat următoare încheierii conflictului. Dintre aceştia, 52 erau din Salva. La Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale de la Bistriţa se păstrează dosarul fiecăruia dintre aceştia. Fiecare astfel de dosar cuprinde scurte biografii ale celor care au avut de suferit în timpul războiului, documente privitoare la invaliditatea pe care o au şi la împrejurările în care au dobândit-o sau informaţii cu privire la decesul soţilor sau ale părinţilor, documente medicale care certifică realitatea handicapului, acolo unde este cazul, informaţii cu privire la starea lor materială şi informaţii cu privire la indemnizaţia pe care o primesc. Dosarele […] conţin uneori adevărate cronici de familie, iar alteori informaţii preţioase cu privire la starea financiară a oamenilor în perioada interbelică”. Autorul prezentând în continuare câteva cazuri concrete. Textul, „blindat” cu documente de arhivă, abundă în note de subsol, furnizând cititorului informaţii care pot sta la baza unei istorii locale de necontestat. Păcat că, din raţiuni lesne de înţeles, nu putem cita şi alte materiale din revistă, ar merita cu prisosinţă. ASTRA Salvensis e o revistă de ţinută, care merită (şi trebuie) citită din doască în doască!