ELOGIUL SMERENIEI ASUMATE, PĂRINTELE MAXIM (IULIU-MARIUS) MORARIU

Încă de pe vremea apostolilor, puțini au fost cei care au reușit să devină „profeți” în satul lor, să se ridice și să se facă remarcați prin forțe proprii, prin muncă stăruitoare și sacrificiu și să devină un exemplu pentru comunitate. În această categorie, se înscrie cu succes nobilul părinte Maxim (Iuliu-Marius) Morariu, teolog, istoric, poet, cercetător neobosit, proaspăt cetățean de onoare al comunei Salva, județul Bistrița-Năsăud, pe care, cu mândrie, îl putem include în categoria prietenilor de suflet. Recent, în data de 27 iunie 2020, am avut marele privilegiu de a-i sta alături și de a vorbi despre realizările sale cu ocazia conferirii titlului de cetățean de onoare al comunei natale. Din păcate, datorită actualului context epidemiologic, puținele și modestele noastre cuvinte au ajuns la un grup restrâns de participanți, motiv pentru care ne-am hotărât să așternem pe hârtie rândurile de mai jos, ca unul care cunoaște parcursul, preocupările și realizările, trăirile, frământările, frustrările și sentimentele părintelui Maxim.
Părintele Maxim s-a născut în Țara Năsăudului, în localitatea Salva, în trecut parte a vestitei zone grănicerești, într-o familie pentru care cuvinte precum „cinste”, „corectitudine”, „onoare” și „respect” au avut și au valoare de lege. De aici, de sub aripa protectoare a părinților și a profesoarei Ana Filip, părintele Maxim a luat drumul Clujului universitar, unde a absolvit cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă (specializarea teologie pastorală) și ale Facultății de Istorie și Filosofie (specializarea istorie). Studiile universitare au fost continuate cu două programe de masterat (în teologie și istorie), cu mai multe stagii de studiu și de cercetare în Elveția, Austria, Franța, Serbia, Slovacia și Italia și cu un doctorat strălucit în teologie, obținut în anul 2019. În prezent, părintele Maxim studiază științele sociale în cadrul celui de-al doilea program doctoral găzduit de Universitatea Pontificală „Sfântul Toma din Aquino-Angelicum” din Roma, numărându-se printre puținii clerici ortodocși care au primit dispensă pentru a frecventa programele acestei venerabile instituții de învățământ superior.
Încă din anii studenției, părintele Maxim s-a regăsit implicat într-o serie de proiecte culturale și științifice, dând dovadă de multă seriozitate și spirit critic. A activat și activează, pro bono, ca membru al Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român-ASTRA, ca redactor al postului de radio „Renașterea” din Cluj-Napoca, colaborator al posturilor de radio „Trinitas” din București și „Radio Someș” din Bistrița, cercetător al Institutului de Istorie Ecleziastică „Nicolae Bocșan” din Cluj-Napoca, secretar al Centrului de Cercetări „Ioan Lupaș” din Cluj-Napoca și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud).
Ceea ce definește activitatea părintelui Maxim este cercetarea academică, până la ora actuală publicând nu mai puțin de 28 de volume, monografii, volume de studii, volume de versuri, volume coordonate sau traduceri, care îl așează în rândul marilor cărturari ai Țării Năsăudului. Dintre acestea, amintim volumele dedicate istoriei noastre naționale (Stări, momente și personalități ale ortodoxiei transilvane: pasaje insuficient reliefate istoriografic-2013, Restitutio Grigore Pletosu-2014, Preoții năsăudeni și ASTRA (1861-1918)-2016, Asociaționismul cultural din zona Bistriței și a Năsăudului (1850-1918)-2017, Țara Năsăudului în timpul Primului Război Mondial: aspecte memorialistice, socio-economice și culturale, volum I și II-2018), personalităților marcante ale culturii românești (Sfântul Constantin Brâncoveanu-un model pentru tinerii de astăzi-2015, George Coșbuc de la Tismana: studii, articole și amintiri-2016, Protopop Grigore Pletosu: Publicistica, volum I-2018, Sebastian Stanca (1878-1947): un cleric cărturar din Sebeșul de altădată-2016, Istoria ca mod de viață: in honorem profesor Ana Filip-2018), autobiografiei spirituale (Mystique and Autobiography from Romanticism to Nowadays: Studies in Orthodox Spirituality-2016, Autobiografia spirituală a lui Dag Hammarskjöld: o abordare teologică-2016, Repere ale autobiografiei spirituale din spațiul ortodox în secolele XIX și XX-Ioan de Kronstadt, Siluan Athonitul și Nicolae Berdiaev-2019), completate de volumul de versuri Apatheia-2018 și traducerea volumului Thierry Gillyboeuf, Constantin Virgil Gheorghiu: scriitorul calomniat-2019.
Aria de cercetare a părintelui Maxim se reflectă și în cele peste 400 de studii, articole, cronici, recenzii, interviuri și eseuri publicate în cele mai prestigioase periodice științifice și culturale („The Ecumenical Review”-Geneva, „Studia Monastica”-Barcelona, „Anuario de la Historia de Iglesia”-Navarra, „Journal for the Study of Religions and Ideologies”-Cluj-Napoca, „HTS Teologiese Studies”-Pretoria, „Transylvanian Review”-Cluj-Napoca, „Astra Salvensis”-Salva, „Astra Sabesiensis”-Sebeș, „Sargeția. Acta Musei Devensis”-Deva, „Apulum”-Alba-Iulia, „Tabor”-Cluj-Napoca, „Renașterea”-Cluj-Napoca, „Tribuna”-Cluj-Napoca etc.), cele peste 150 de comunicări prezentate în cadrul unor congrese/conferințe/sesiuni de comunicări/simpozioane, precum și de cele peste 150 de citări ale acestora în cadrul unor articole, studii, instrumente de lucru sau bibliografii tematice. Toate acestea, la un simplu calcul matematic însumând aproape 20.000 de pagini (o performanță remarcabilă dacă ținem cont de vremurile pe care le trăim și de faptul că există persoane care nu citesc atât de mult într-o viață), în spatele cărora stau mii și mii de ore de studiu și de lectură, de scris și rescris pasaje, de sacrificiu, petrecute în fața calculatorului, departe de familie și de prieteni.
Pe lângă aceste reușite, considerăm că proiectul de suflet al părintelui Maxim rămâne revista „Astra Salvensis”, singura revistă științifică din România care apare în mediul rural, o revistă de prestigiu, a cărei faimă a trecut de mult granițele țării. Creată ca o platformă de valorificare a cercetărilor derulate de tinerii istorici și teologi clujeni, revista „Astra Salvensis” a ajuns să fie inclusă în cele mai prestigioase baze de date internaționale, în colecțiile marilor biblioteci universitare și să fie curtată de profesori și cercetători din domeniul științelor socio-umane. Cu un comitet științific format din academicieni și cadre universitare, cu un colectiv editorial format din tineri cercetători entuziaști, revista „Astra Salvensis” se bucură astăzi de un statut privilegiat în rândul publicațiilor românești, respectat de unii, invidiat de alții, fiind inclusă în patrimoniul Bibliotecii Naționale a României.
De asemenea, părintele Maxim este un stâlp al comunității din Salva, în calitatea sa de organizator sau coordonator al unor activități culturale și științifice, precum și de sprijinitor constant al tinerelor generații. Anual, alături de alți intelectuali ai localității, părintele Maxim acordă, în numele Asociațiunii ASTRA, o serie de premii speciale, menite să stimuleze tinerii elevi ai Școlii Profesionale „Tiberiu Morariu” din Salva, instituție în cadrul căreia și-a început formația intelectuală.
Timid, eforturile părintelui Maxim au început să fie recunoscute, atât pe tărâm științific, cât și clerical, domnia sa fiind distins cu Premiul „Juventute” (conferit de Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca), Premiul „Ilinca și Ion Blaș” (conferit de Fundația Academia Civică), Premiul Arhivelor Naționale ale României, Crucea Patriarhală (conferită de patriarhul Ierusalimului), la care se adaugă recent obținutul titlu de cetățean de onoare al comunei Salva (menit să exprime recunoștința întregii comunități față de toate proiectele și realizările amintite).
La finalizarea studiilor teologice, în anul 2014, părintele Maxim, prin mâinile mitropolitului Andrei Andreicuț, a primit taina preoției, fiind tuns în monahism și hirotonit preot duhovnic al mănăstirii cu hramul „Izvorul Tămăduirii” de la Salva. Mai apoi, la vremea potrivită, a fost transferat ca preot al obștii monahale de la mănăstirea cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” de la Parva. În pofida vocației monahale, asumată cu multă responsabilitate, părintele Maxim nu este un ascet habotnic, ci un monah modern, preocupat de cercetarea științifică, implicat activ în viața comunității, apropiat de tinerele generații, un adevărat misionar și un propovăduitor al cuvântului lui Dumnezeu. Toate acestea sunt întregite de pioșenia sa sinceră, de smerenia asumată și de acea modestie specifică marilor personalități.
Considerăm că detaliile referitoare la activitatea părintelui Maxim, prezentate într-o manieră telegrafică în rândurile de mai sus, au îndreptățit acordarea titlului de cetățean de onoare al comunei Salva, o distincție a cărei valoare este sporită de faptul că a fost acordată la o vârstă fragedă, la doar 29 de ani, și nu la aceea a maturității, când ar fi fost una dintre multe altele (căci suntem convinși că vor urma și altele).
În încheiere, ca o concluzie mai mult decât firească, accentuăm faptul că părintele Maxim (Iuliu-Marius) Morariu este o personalitate care face cinste meleagurilor natale și comunității din cadrul căreia s-a ridicat, un cleric atipic, un cercetător valoros, recunoscut pe plan național și internațional, un prieten și un confident de nădejde, a cărui trecere prin lume a fost și va rămâne presărată cu florile înțelepciunii.

Drd. Mihai-Octavian Groza
Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
Centrul Cultural „Lucian Blaga” Sebeș