( Video) Poveştile Paştelui. Clujul, cucerit de promotorii valorilor tradiționale din Bistrița-Năsăud

În prag de mare sărbătoare creştină, la Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj-Napoca a fost evenimentul "Poveştile Paştelui" ce a avut în centru conferinţa Cu strămoşii în suflet, de la Nazaretul Bunei Vestiri la Ierusalimul Învierii susţinută de Menuţ Maximinian.
„A devenit tradiţie ca în fiecare an să ne întâlnim, în perioada Sărbătorii Pascale, cu cuvinte bune, dar şi cu muzică şi invitaţi de onoare, în cadrul unui eveniment gândit de Menuţ Maximinian. Şi de această dată ne bucurăm împreună sub semnul poveştilor frumoase. La Agnita, obiceiurile de Paşti erau amestecate cu cele ale saşilor, dar erau foarte interesante, cu ouă prinse pe umăr, când mergi la udat, la fete. Erau două momente, unul de bucurie, pentru mine şi sora mea, pentru că ştiam că vom avea haine noi. Era momentul de înnoire. Mă gândesc că azi şi bucuria de a avea o haină nouă a dispărut. Un moment de mare dramă era faptul că era cumpărat un miel şi lăsat în curte, pe iarbă, o săptămână, ne împrieteneam cu el, iar apoi venea momentul în care era sacrificat. Eram trimise în oraş şi apoi, la revenire, ni se spunea cum a fugit mielul”, a declarat, la începutul evenimentului, preşedinta Uniunii Scriitorilor din România Filiala Cluj, Irina Petraş.
"Aşa cum spune Ion Mureşan, prezent la eveniment, satul se retrage în cărţi, în conferinţe, pe scenă, în ritualuri. Vrem să fim în rânduiala moşilor şi strămoşilor noştri. Vorbim despre o oglindă a tradiţiilor, după apartenenţa la un spirit al locului, la bucuria de a face parte dintr-un neam. Perioada aceasta în care aşteptăm Lumina are o serie de poveşti care pot fi spuse copiilor, aflând astfel şi ei ce lucruri frumoase sunt în satele noastre. Vorbim de identitatea noastră. Conferinţa porneşte de la călătoria la Ierusalim. Mi-am luat în suflet pe toţi strămoşii noştri şi am pornit pe drumul încărcat de semnificaţii. Pe toţi bunicii şi străbunicii care trăiau aievea faptele din evanghelii, de parcă ar fi fost acolo unde acestea s-au întâmplat. Pe toţi cei care nu au ieşit din satul lor, dar au purtat în inima lor Ierusalimul şi toate locurile în care Dumnezeu a săvârşit minuni. Mii de oameni vin aici anual să întâlnească aceste frumuseţi, dar şi istoria locurilor. Conferinţa a fost un liant între trăirile de la Ierusalim şi tradiţiile de Paşti din satele năsăudene” a afirmat Menuţ Maximinian.
„Mă întorc cu mare fericire la momentele copilăriei când, la Prundu Bârgăului, spre Heniu, stăteam cu bunicii şi trebuia să trec prin toate ritualurile de Paşti, începând cu Postul Negru din Vinerea seacă, să merg după Anafură sâmbătă la Biserică, dar şi chinuitorul ritual de îmbrăcat portul popular. Eram ca o păpuşă vie, îmbrăcată timp de o oră, în trei straturi, pentru că aşa cerea tradiţia. Nu ştiu în ce măsură copiii mai merg după ouă dar, cu siguranţă, asemenea întâlniri ne fac să ne reîntoarcem pe uliţele copilăriei” – Constantina Raveca Buleu.
„Vorbim despre bucurie, magie, despre Învierea ce se desfăşura dimineaţa în zori, înainte de ieşirea soarelui. La Biserica veche din lemn se auzea pasul fiecărui creştin prin iarba rourată, păsările, cucul” – Olimpiu Nuşfelean.
„Nu uit niciodată cum ne spălam dimineaţa în lighean cu un ou şi un ban, iar mama spunea că mergem la Biserică. În ziua de Paşti, copiii trăgeau clopotele, fiind singurul timp de peste an când podul se umplea de copii şi toţi trăgeam de funiile uriaşelor clopote din turn. Eram un ciorchine de copii care căutam ritmul clopotelor de peste an. Când le ascultai de departe, de acasă, era o adevărată simfonie. Un cântec liber” – Ion Mureşan.
„Vorbim de Crăciunul sătul şi Paştele fudul. Pentru mine acum veneau hainele noi, cumpărate de la Luduş de mama. La noi, preotul venea în sat după ce făcea slujba de Înviere la Aţintiş, pe la şase dimineaţa. Când am venit la Cluj am fost foarte şocat că mă duc la Înviere la ora 12 noaptea. Cum noi stăteam în capătul satului, până la Biserică mama făcea tot feluri de instructaje, fiind foarte important drumul până la Altar, la Icoană, când toată lumea te privea. Tot timpul mama îmi spunea că merg cătăneţ. La Nandra a fost centrul existenţei copilăriei mele şi nu voi uita niciodată momentele acelea trăite acasă” – Ilie Rad.
„Un moment de mare frumusețe și profunzime, de substanță, încărcat de emoția amintirilor celor prezenți despre tradițiile și sărbătorile Paștilor. Pricesnele, doinele și baladele noastre tradiționale, ne-au apropiat mai mult de rădăcinile Neamului, pregustând Sărbătoarea. Felicitări Menut Maximinian, pentru Conferința susținută, mulțumiri doamnei Irina Petraș, președintele USR Cluj, pentru organizare. Mulțumim Constantina Raveca Buleu, Olimpiu Nușfelean, Ion Mureșan, Ilie Rad și tuturor celor ce ne-au purtat pe aripi de nostalgie în vremea copilăriei. Clujul a fost cucerit de promotorii valorilor tradiționale din Bistrița-Năsăud„ a afirmat Alexandru Pugna.
În acest cadru, baladele şi pricesnele au fost aduse de către Alexandru Pugna şi Cornelia Ardelean Archiudean, doi stâlpi de promovare a cântecului popular.
Printre cei prezenţi au fost profesorii universitari Elena Abrudan, Ştefan Borbely, Alina Pamfile, Constantin Rîpă, Oana Boc, scriitori, jurnalişti, cu toţii bucurându-se de aceste poveşti deosebite ale Paştilor.
Văzând frumosul port popular bistriţean, Irina Petraş a propus ca la întâlnirea de vară a Uniunii Scriitorilor, fiecare dintre colegi, să fie îmbrăcat în haine din lada de zestre.