Vrednic este! Părintele Doru Zaharie a fost instalat, azi, preot la Ghinda

Vrednic este! Părintele Doru Zaharie a fost instalat, azi, preot la Ghinda. Îl cunosc pe părintele Doru Zaharie, de acasă, de pe Valea Ţibleşului, unde a slujit la Parohia Hălmăsău. Părintele Doru Zaharie, împreună cu doamna preoteasă Claudia Zaharie, au reuşit în anii în care s-au aflat în mijlocul comunităţii din Hălmăsău să-i aducă pe tineri mai aproape de biserică, dar şi de cultură. Au organizat acţiuni sub motto-ul „Gesturile mici fac oameni mari”, campanii umanitare de sărbători – „Fapte bune în ghetuţe”, au participat la evenimente la Bistriţa, realizate în colaborare cu Biblioteca Judeţeană, copiii câştigând în urma lecturii cărţilor duse de bibliobuz la ei acasă, premiile „Cartea de ciocolată”. De asemenea, copiii, părinţii şi bunicii au fost duşi şi în pelerinaje, au învăţat să fie mai aproape de reperele culturale, prin organizarea de simpozioane şi prin cinstirea înaintaşilor. Împreună cu doamna preoteasă şi cu copiii, părintele s-a făcut de-al locului prin îmbrăcarea costumului popular.
La eveniment a fost prezent un sobor de preoţi coordonat de părintele Alexandru Vidican, din care a făcut parte şi stareţul Chiril de la mănăstirea Rebra -Parva şi directorul Bibliotecii Judeţene-Ioan Pintea.
„Întotdeauna când mergem în Ţara Sfântă ne dăm seama ce importantă este umbra. Văzându-vă şi pe dumneavoastră, acum, căutând umbra, ne gândim că umbra este o bincuvântare de la Dumnezeu. Sunt două motive pentru care şi noi, şi dumneavoastră, suntem astăzi la Ghinda, în parohia domnului viceprimar, Ghinda fiind un cartier al Bistriţei. Ori de câte ori ne adunăm în acest context spunem că evenimentele sunt majore. Într-o parohie se întâmplă rar, uneori la foarte mulţi ani, când un preot pleacă şi altul vine. Preotul pleacă pentru că, fie se duce la o pensie binemeritată, ca şi părintele Stejerean, fie că se pleacă pe neaşteptate, ca şi părintele Vasile Sânmărtean, fie că părintele Virgil se retrage la Parohia Jelna, dar de fiecare dată este un eveniment deosebit. Deosebit, pentru că şi credincioşii se raportează de la acest eveniment, spunând: Părintele Virgil încheie câţiva ani de pastoraţie aici, părintele Virgil ne-a botezat, ne-a cununat, părintele Virgil a plâns cu noi, trecând şi petrecând pe toţi cei dragi în veşnicia lui Dumnezeu. De aceea, cred că un ochi plânge acum. Plânge pentru că se raportează la un trecut care rămâne, spiritual, un veşnic prezent, pentru că preotul care a fost rămâne mai departe în inima credincioşilor. Şi nu-l putem scoate din acest colţ al inimii pentru că fiecare preot este un părinte al satului. De aceea, un ochi poate plânge acum când depănăm din caierul vremilor trecute, fie că au fost mulţi sau puţini ani preot într-o parohie. Aşa a rânduit bunul Dumnezeu şi aşa a fost decizia Înaltpresfinţitului Mitropolit ca fiecare parohie să aibă preot. Fiecare turmă, aşa cum spunem noi, fiecare credincios, să-şi aibă preotul lui. Este foarte bine. La orice oră din zi şi din noapte, credincioşii să ştie pe cine sună, la cine apelează pentru tot ceea ce, iată, vine asupra noastră, şi bucuriile şi mai puţin bucuriile noastre. Dar un ochi se bucură de acum, se bucură pentru că de astăzi, de fapt începând din data de 1 iulie, Parohia Ghinda este păstorită de un tânăr şi vrednic preot, Doru Zaharia. De astăzi îl veţi cunoaşte mai bine, îl veţi ştii de acum şi mai bine. Sfântul Apostol Pavel, când îl face episcop pe Tit în Creta, îi spune: „Nimeni să nu dispreţuiască tinereţile tale”. Fiecare preot este un părinte pentru credincioşii săi. De aceea, preotului i se cuvine să-i spunem „Sărut mâna, părinte”, pentru că cu mâna lui dreaptă binecuvântează creştetul, din mâna lui dreaptă primim Trupul şi Sângele Măntuitorului. De aceea, părinte Doru, îţi încredinţăm astăzi Sfânta Evanghelie chiar din mâna părintelui Virgil, care a deschis-o de atâtea ori în această Biserică. Fiecare Sfântă Evanghelie este ca o fântână. Cu cât scoţi mai multă apă, apa este tot mai rece şi mai bună. S-o deschizi mereu, cu timp şi fără timp, Sfânta Evanghelie dând credincioşilor, enoriaşilor, Cuvântul de învăţătură al Mântuitorului Iisus Hristos. Mântuitorul i-a trimis pe apostoli, apostolii pe cei din urma lor până la noi, şi până la sfârşitul veacurilor, Mântuitorul i-a trimis, şi ne trimite pe noi astăzi, cu aceleaşi cuvinte: mergând, învăţaţi şi botezaţi pe toţi cei care au nevoie de Cuvântul lui Dumnezeu. De aceea, părinte Doru, să deschizi, aşa cum spuneam, cât mai des cuvântul Evangheliei. Îţi mai încredinţăm părinte Doru, şi Sfânta Cruce. Nu vom spune acum prea multe, pentru că ţi-au mai fost încredinţate astfel de însemne, la venirea în Parohia Hălmăsău din Protopopiatul Beclean. Dar vrem să facem acest moment să fie cât mai pregnant în inima şi amintirea credincioşilor. Cu părintele director Pintea, pe care ştiu că-l preţuieşti mult, a fost alături, în cursul studiilor şi preoţiei, îţi încredinţăm şi Crucea. Mântuitorul spune: „Cel ce vrea să vină după mine să-şi ia Crucea sa şi să-mi urmeze Mie”.
Vedeţi dumneavoastră, iubiţi credincioşi, sunt anumite „meserii- vocaţii”. Unele meserii le alegem noi, aşa cum simţim, altele, prin vocaţie, ne aleg ele pe noi. Şi preoţia este vocaţie. Ne alege Dumnezeu dintre oameni şi pentru oameni. De aceea, părinte Doru, să-ţi asumi crucea responsabilităţilor pentru că Biserica, credincioşii, sunt o cruce. Până şi familia este o cruce. Adică, sunt responsabilităţi. Dumneavoastră ne cereţi nouă, pe de o parte, să fim şi noi ca oamenii, pentru că oameni suntem, dar pe de altă parte, vreţi să fim, totuşi, altfel. De ceea, preotul îşi asuma crucea responsabilităţilor, în sensul că, trebuie să renunţăm noi înşine la multe din ceea ce oferă lumea. Şi nu în ultimul rând, părinte Doru, îţi încredinţăm şi cheia, presupunând că este cheia Bisericii. În ultima perioadă, când mai instalam preoţi la parohii, spuneam aşa: Dacă pe vremuri, când o cheie ca şi aceasta, scârţâia în uşă, ştiau vecinii că vine popa la Biserică, ori încuiau părinţii poarta de acasă, ei bine, feciorul şi fata, când veneau de la jos, de la petrecere, scârţâia cheia, chiar dacă ei vroiau să elimine acest scârţâit, acesta era un semn că vine cineva acasă. De aceea, părinte Doru, vei deschide uşa bisericii. Vei fi primul şi ultimul care intră şi iasă din Biserică. Va fi mai mult decât cheia cu care să deschizi uşa bisericii. Dar este o cheie pe care ţi-o încredinţăm, o cheie mai importantă, o cheie cu care să deschizi sufletele credincioşilor. Este foarte important să nu scârţâi tare, să nu răneşti. Pe cei în vârstă să-i primeşti ca pe nişte părinţi ai tăi şi să aştepţi până când se vor ridica din genunchii obosiţi de trudă. Şi, părinte Doru, dacă nu vor putea să-şi adune mânile la rugăciune, ca şi aripi de îngeri şi de copii, înţelege-i, că sunt mâini bătătorite, sunt genunchi plecaţi şi obosiţi de ani şi de trudă. Când vei vedea că o mamă nu-şi mai opreşte plânsul s-o laşi să-şi plângă dorul după copiii plecaţi pe unde. Să te faci prieten cu cei tineri. Aşa vei câştiga ceea ce, iată, Dumnezeu ţi-a încredinţat prin Înaltpreasfinţitul şi prin noi, preoţii de aici, care te înconjurăm cu tot dragul, adică ţi-a încredinţat această parohie, Ghinda. Noi toţi de aici îţi spunem „Bine ai venit în Parohia Ghinda şi spor duhovnicesc cât mai mult” a declarat protopopul Alexandru Vidican.
„Vreau, înainte de toate, să dau slavă bunului Dumnezeu şi vă asigur că în Parohia pe care mi-aţi încredinţat-o voi face tot posibilul şi voi încerca, cu toată sârguinţă, cu toată dragostea mea, s-o păstoresc cu mult drag. Înainte de toate, aş vrea să-i mulţumesc Înaltpreasfinţitului Părinte şi Mitropolit Andrei pentru slujirea aceasta frumoasă pe care mi-a încredinţat-o în Parohia Ghinda. Aş vrea să-i mulţumesc părintelui protopop pentru că, după ce am luat examenul, m-a primit cu braţele deschise şi m-a sfătuit ca un părinte duhovnicesc. Aş vrea să le mulţumesc şi părinţilor, care acum sunt alături de mine. Preacuvioşi părinţi, vă mulţumesc pentru dragostea acordată.
Cuvântul meu se îndreaptă către toţi cei care fac parte din această parohie. Vă asigur că voi fi aproape de dumneavoastră, vă asigur că mă voi ruga şi îl rog pe Dumnezeu să-mi dea putere şi cuvânt cu putere multă. De aceea îmi doresc ca primul lucru pe care vreau să-l fac în această parohie să fie acela de a vă sfătui sufletele, acela de a fi aproape de dumneavoastră.
Vreau să mulţumesc familiei mele care tot timpul a fost alături de mine în această perioadă. Vin, preacucerniţi părinţi, de pe Valea Ţibleşului, unde am fost preot cinci ani şi opt luni. Vreau să mulţumesc părintelui protopop Doru Zinveliu care a fost nu doar un protoiereu bun ci şi un părinte care, ori de câte ori am avut nevoie, a fost alături de mine. Vreau să mulţumesc tuturor celor care m-au sfătuit şi care m-au învăţat ca să fiu eu azi preotul care, după atâţia ani de pregătire, să pot lua această parohie, să o pot încredinţa în mâinile lui Dumnezeu. Vă mulţumesc şi sper ca bunului Dumnezeu să-mi dea putere şi să fiţi siguri că voi fi alături de sufletele dumneavoastră”, a spus părintele Doru Zaharia.
Printre invitaţi: preşedintele Consiliului Judeţean- Radu Moldovan, viceprimarul Cristian Niculae, purtătorul de cuvânt al CJ- Bogdan Ivan, fostul prefect Ovidiu Frenț și subprefect Ciprian Ceclan, avocatul Ioan Someşan, chestor de poliţie dr. Linul Marius.
Îi dorim părintelui Doru Zaharie multă sănătate şi bucurii duhovniceşti alături de noua comunitate pe care o va păstori la Ghinda, Bunul Dumnezeu să-l binecuvânteze pentru a-i păstori pe enoriaşi înţelept, cu multă smerenie, înţelegere şi dragoste pentru oameni şi pentru Cel de Sus. Mă bucur că sunt printre prietenii sfinţiei sale.