Alături de … lumea literară

   Am citit cu interes în ziarul Răsunetul „cuvinte  potrivite” adresate de confrați, celui trecut prea grăbit din „lumea cu dor, în lumea fără dor” – scriitorului, criticului literar, profesorului și omului de cultură  - ANDREI  MOLDOVAN. Poate este pentru prima dată când acesta nu are de făcut nici un comentariu, probabil, ajutat de credința și evlavia  sa, de rugăciunile preoților și a celor apropiați, a străbătut cu bine vămile văzduhului și a ajuns la „loc liniștit, la loc cu verdeață”, unde poate s-a întâlnit cu iluștri săi înaintași, George Coșbuc și Liviu Rebreanu.

   Treptat, o să ne dăm seama cât de importantă este opera sa literară, mai ales prin faptul că ea scoate în evidență aportul „oamenilor de litere” din județul nostru într-un context național, ce simțăminte și trăiri au personajele literare specifice acestei zone, prin ce se remarcă ele etc. Generații de elevi vor simți (dacă nu au simțit încă), cu câtă sârguință și pricepere profesorul lor de limba și literatura română îi ajuta să analizeze o operă literară, să descrie personajele, să le memoreze replici semnificative, să tragă învățăminte folositoare în viață  …   că, dacă, „toate acestea fi-vor învățate, restul o să vină de la sine-apoi …”.

   Impresionant este gestul prin care Andrei Moldovan a donat Arhivelor Naționale din Bistrița și Stabilimentului de la Chiuza dedicat lui Liviu Rebreanu o parte din valoroase exemplare de cărți cu autograf de la autor, reviste și ziare, unele unicat în România. Probabil și-a dat seama că „ceea ce faci pentru tine, piere odată cu tine, ceea ce faci pentru alții, aceea rămâne”.

   Odihnește-te în liniște și împăcare, suflet bun !