Alexandru Uiuiu, director Direcţia pentru Cultură: Cred că în acest an vom porni mai puternic motoarele ca să ne înfăptuim planurile pentru cultură şi pentru patrimoniu

         Rep.: - Vă dorim un An Nou cu sănătate, cu bucurii, şi fie ca toate cele rele să se spele, cele bune să se adune şi în acest an să revenim la viaţa normală, 2020 să fie doar un prag spre o viaţă sănătoasă şi tot ceea ce îmi doresc mie vă doresc şi dumneavoastră.

         Alexandru Uiuiu: - Vă doresc şi eu un An Nou  mai bun şi cu legături mai bune între oameni.

Rep.: - Parcă anul 2020, în loc să ne unească mai mult, dincolo de distanţarea care era impusă, parcă ne-a distanţat şi sufleteşte şi parcă unii dintre noi ne-am înrăit. Dacă ar fi să pornim de la anul 2020, pentru Alexandru Uiuiu, pentru Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bistriţa-Năsăud, cum a început, care era agenda şi cum s-a finalizat această agendă, pentru că peste agenda noastră, începând cu luna martie, a venit un musafir nepoftit care a călătorit peste mări şi ţări şi a pătruns în aproape fiecare colţ al lumii, poate doar în Antarctica nu a pătruns. Cum a arătat agenda la început de an şi cum a fost la final de an?

Alexandru Uiuiu: - Agenda era bine încărcată pentru că, cu fiecare an, am urcat în proiecte care se multiplică, care-şi cer confirmările. Aveam de gând să mergem mai departe cu deschiderea caselor etno, cu Casa Ethnos Prundu Bârgăului care era deja aproape finalizată, mai apoi aveam de gând să facem câteva tabere studenţeşti pentru clasarea unor obiective. Vă spun despre lucrurile care au picat din cauza pandemiei. Am vrut să facem o tabără pentru studenţii de la arhitectură pentru podurile acoperite de la Ilva Mare şi pentru alte câteva obiective care se cer clasate. Clasarea înseamnă punerea onor obiective sub protecţia legii. Am avut de gând să fim mai activi în plan social, interactiv, să spunem. Am iniţiat o serie de manifestări intitulate „Întoarcerea cărţilor în satul românesc”, în 2019, atunci când Biserica Ortodoxă a declarat Anul satului românesc şi era Anul Internaţional al Cărţii, am dorit să se mai întâlnească o dată satul cu cartea, pentru că satul a dat atât de mulţi cărturari, iar oamenii de la ţară să aibă din nou acces mai uşor la carte. Manifestarea era în „rostogolire”. Am avut o manifestare foarte frumoasă la Livezile, aştepta Sânmihaiu de Câmpie, dar şi alte comune, aceste manifestări. Erau câte 5-10 scriitori invitaţi cu cărţile lor şi avea loc o lectură publică pe scenă, forţe locale, respectiv copiii, scriitori, erau şi eu prezenţi pe scenă cu câte un poem, cu o mică alocuţiune, şi pe urmă un număr de 50-100 de cărţi erau donate bibliotecii comunale în aşa fel ca sătenii, după ce-i cunoşteau pe scriitori, aveau şi cărţile în biblioteci, dar şi multe altele pentru ca să le sporească această zestre. Sunt doar câteva dintre planurile noastre de început de an. Ulterior, ele s-au diminuat, s-au reaşezat în funcţie de toate prevederile legislaţiei şi de ascendenţa acestei pandemii. Îmi pare tare rău că s-a întâmplat aşa, dar rămânem cu speranţa că, aşa cum unele proiecte le-am conservat, altele le-am desfăşurat în condiţiile permise acum. Pentru că ştii foarte bine că mulţi dintre managerii culturali au preferat să-şi continue activităţile cu ediţii diminuate, cum au fost de exemplu „Saloanele Liviu Rebreanu”, „Mărul de Aur”, „Poezia e la Bistriţa” sau alte manifestări care s-au desfăşurat, totuşi, cu bugete mai mici, pentru a nu se pierde ritmul, să nu dispară nevoia culturală din societate. Am desfăşurat acţiunile noastre cu diminuarea impusă, dar nu vreau să închei o notă pesimistă, pentru că a renăscut speranţa pentru toată ţara. Trebuie să trăim în speranţă în toată ţara. Cred că în acest an vom porni din nou mai puternic motoarele ca să ne înfăptuim planurile pentru cultură şi pentru patrimoniu.        

Rep.: - Pentru că suntem în perioada sărbătorilor, vreau să ne aducem aminte şi de strămoşii noştri şi să vorbim despre această apariţie  - „Monumente ale eroilor din Bistriţa-Năsăud”.

         Alexandru Uiuiu: - Colonelul Aurel Tănăsescu mi-a înmânat prin anii 90 un manuscris. De fapt, am lucrat împreună la un proiect. Acest manuscris în creion, împreună cu Andrei Păvălean, doctorand în Istorie, am reuşit să-l aranjăm într-o formă editabilă, iar Direcţia Judeţeană pentru Cultură a scos un tiraj suficient astfel încât orice primar, dacă ne solicită, şi noi vom merge pe teren şi le vom înmâna această lucrare, va afla şi date monografice despre comună, şi despre istoria comunei, dar şi listele eroilor căzuţi în cele două războaie mondiale, în aşa fel încât, acolo unde este nevoie de reparaţii la monumente sau de ridicare de noi monumente, să se facă foarte util această lucrare. Un caz recent a fost cel de la Târlişua unde noi am trimis urgent - pentru că ni s-a sesizat de către presă că pe acea placă a apărut de două ori aceeaşi nume - lucrarea colonelului Tănăsescu ca să se verifice şi să schimbe plăcile. Însă acolo monumentul, o încercare de monument, pentru că nu a fost chiar un monument, a fost înlocuită cu alta de foarte bună calitate şi cred că Târlişua îşi va consacra această formă de cinstire a eroilor. Despre cinstirea eroilor, Hegel spunea că a apărut cultura odată cu cultul morţilor. Atunci când oamenii au început să păstreze amintirea celor care au fost înaintea lor, tot ceea ce s-a produs ca manifestare a fost cultură. Cinstirea eroilor este parte din această cinstire a trecutul şi trebuie să fim foarte atenţi cu ea. Aş mai recomanda cartea „Marea Unire în Bistriţa-Năsăud”, o lucrare care a apărut în 2019, nu în 2018, la Centenar, pentru că a fost îndelung elaborată. Este tot o ediţie a Direcţiei Judeţene pentru Cultură pe care o răspândim prin judeţ tot pentru a se cunoaşte faptele trecutului. În acest an vom edita şi un calendar al monumentelor tot pentru conştientizarea valorii patrimoniului. Ţara noastră are legi bune care protejează patrimoniul pentru a da prin generaţii ceea ce am moştenit de la generaţiile  anterioare. Asta este slujba noastră, să venim în ajutorul tuturor celor care vor să îmbogăţească acest patrimoniu şi suntem puţin mai aspri cu cei care vor să-l diminueze.

         Rep.: - Mulţumesc, încă odată vă doresc un an plin de sănătate şi bucurii.