Alin Seserman: Bistriţa poate străluci. Ce vedem astăzi e populism și amatorism

- Vă întoarceţi în viaţa publică?

                - N-am plecat. Sunt legat în continuare de viaţa publică.

                - Mai precis?

                - Sunt într-un fel de navetă Bistriţa-Bucureşti şi lucrez tot pe domeniul politico-administrativ.

                - Sunteţi consultant al PNL?

                - Da. De mai bine de doi ani scriu proiecte, propun soluţii pentru PNL, pentru lideri ai PNL.

                - PNL  a câştigat două rânduri de alegeri. Care a fost secretul?

                - Secretul va rămâne secret dar pot spune că promovarea bunei guvernări locale a unor primari din Transilvania, a unor tineri politicieni la vârf prin promovarea unor proiecte cu mare impact electoral, aducerea unui/unor nume pe lista de europarlamentare şi lipirea imaginii lui Klaus Iohannis de PNL, a contat mult în rezultatul de la europarlamentare. La prezidenţiale lucrurile au fost mai simple. Anul 2019 a fost anul PNL. Foarte probabil şi anul 2020. Totul e să nu facă greşeli.

                - Ce fel de greşeli?

                - Aşteptările cetăţenilor sunt legate de promovarea în funcţii publice pe care o să le facă noua guvernare şi de implementarea unor proiecte naţionale care să genereze dezvoltare şi servicii bune pentru oameni. Încrederea se obţine foarte greu şi se pierde foarte uşor. Pe de altă parte guvernarea nu e o treabă uşoară dacă vrei să faci ceva durabil.  E important să angajăm societatea în proiecte sustenabile, iar guvernul să nu se piardă în mici detalii sau să se stea cu ochii pe televizor când ia decizii.

Nu e suficient să fi administrator de bani, ci creator de resurse

                 - Cum vedeţi lucrurile în plan local?

                - Judeţul a primit bani mulţi în ultimii ani. Avem mai mulţi km de drumuri asfaltate, s-au extins reţelele de apă canal, s-au alocat bani în sistemul de sănătate. Sunt lucruri normale totuşi. Prin comparaţie, suntem însă mult în urma unor vecini, care au rezultate şi în domeniile menţionate, dar şi-au crescut ei la rândul lor bugetul prin crearea unor condiţii favorabile dezvoltării antreprenoriale, a turismului, prin susţinerea start-up urilor, a tinerilor inovativi şi prin aducerea de noi investitori în judeţul lor. Maramureşul, Suceava, Clujul, au explodat turistic în ultimii ani. Ca o comparaţie, în judeţul Bistriţa-Năsăud au ajuns 112. 000 de turişti în 2018, iar în Suceava aproape o jumătate de milion.

                - Şi în Bistriţa-Năsăud au intrat sute de milioane de euro în investiţii publice.

                - Aşa este. Ceea ce vreau să spun este faptul că nu e suficient să fi administrator de bani, ci creator de resurse. Iar aici, Cluj-Napoca sau Oradea sunt modele de dezvoltare. Primarii Boc şi Bolojan au adus mereu investiţii, iar acele investiţii au atras altele noi. În contrast, Bistriţa rămâne cu 7-8 milioane de euro în cont în fiecare an fiindcă nu reuşeşte să-şi implementeze proiectele pe care şi le-a fixat la începutul anului. E o mare problemă de management acolo.

                - Aţi fost un critic al construcţiei parcului industrial Sărata şi al Wonderland-ului.

                - Pe mulţi am supărat în urmă cu 10 ani, dar astăzi se văd rezultatele. Niciodată nu m-a impresionat cineva care mi-a tot repetat că dacă betonezi 6 hectare de teren în afara oraşului, te invadează investitorii. Nu aşa se fac parcurile industriale şi nu aşadezvolţi un oraş.

                Eu am propus în 2007 preluarea MOPAL cu titlu gratuit (ei datorau Primăriei Bistriţa peste 300 mil lei vechi la vremea respectivă) şi realizarea unui parc industrial modern. Existau magistrale de gaz, energie electrică, canalizare. Era simplu. De altfel Leoni au ridicat o fabrică acolo în câteva luni, adică au realizat un parc industrial. Despre asta era vorba. La Sărata după zece ani avem un parc care e gol şi care produce pagubă.

                Wonderland, de asemenea, rămâne un proiect eşuat economic şi chiar social. Înţeleg că acum vor să construiască sală de sport cu mii de locuri, dar nu ştiu pentru cine.

                - Cum aţi face dacă ar depinde de dumneavoastră?

                - Zona din Dealul Cocoş poate rămâne un loc unde să mergi vara şi în cele 10 zile din an când se schiază însă noi trebuie să creăm acces uşor pentru toţi bistriţenii să facă sport sau să se relaxexe. Adică dacă vreau să fac un bazin de înot pentru copii îl fac în centrul oraşului, să nu trebuiască să merg iarna cu maşina până în Wonderland şi să fiu nevoit să aştept două ore acolo. La fel e şi cu zonele de relaxare sau sport. Toate spaţiile din oraş trebuie valorificate. Avem zona dintre Podul Jelnei şi Podul Budacului, avem 3.2 ha teren pe strada Zefirului unde funcţiona pe vremuri centrala termică, e lacul MHC, toată zona Codrişor sau baza Mecanica, care trebuie redate publicului. Mai e şi stadionul care a fost al municipalităţiişi care cred că ar trebui să revină bistriţenilor.

                Revenind, Complexul din Unirea trebuie adaptat la realităţi. Nu o să tăiem cu flexul investiţia, dar nici în pierdere nu poate merge la infinit.

Candidaţii vehiculaţi la această oră pentru Primăria Bistriţa nu se califică pentru a o conduce

                - Sunteţi tentat de o candidatură pentru funcţia de primar?

                - Am fost 16 ani în Consiliul Local Bistriţa şi ştiu exact ce e de făcut. Aş duce oraşul la alt nivel, o spun foarte direct. Bugetul oraşului e imens şi se poate face mult mai mult.

                Nu mă tentează funcţiile. Primar nu te pune nimeni. Te aleg oamenii. Sigur că ai nevoie de o echipă mai mare de susţinători pentru a avea şanse mai bune dar partidul nu face nimic în locul omului. Persoana contează.

                Urmează să văd ce spun sondajele de opinie, voi evalua aceste şanseşi voi decide. În orice caz, candidaţii vehiculaţi la această oră pentru Primăria Bistriţa nu se califică pentru a o conduce. Pe de altă parte trebuie să-ţi placă şi să fi dedicat comunităţii. Ei vor funcţia. Dacă nu asta, alta, de senator sau altceva.

                Îi cunosc şi nu au nicio viziune. Bistriţa poate străluci şi are nevoie de prestigiu. Ce vedem astăzi e populism, neştiinţăşi slabă pregătire. Ne putem imagina cum va arăta Bistriţa peste cinci ani dacă unul dintre aspiranţii vehiculaţi ajung la Primăria Bistriţa. Vom avea politruci aduşi pe funcţii, multă inerţie şi amatorism.

                - Ce ar trebui realizat în perioada următoare?

                - În următorii patru ani se pot pune la punct toate şcolile, grădiniţeleşicreşele, inclusiv pe zona siguranţei elevilor, trebuie construită o piaţă agroalimentară modernă fiindcă astăzi fermierii, comercianţiiîngheaţă acolo şi le îngheaţăşi produsele. Trebuie modernizat traseul Decebal-Andrei Mureşanu-Năsăudului-Grigore Bălan, zonele pietonale, malurile râului, realizate pistele de biciclete şi asfaltate toate străzile adiacente din zona localităţilor componente. E nevoie de o altă abordare culturală a oraşului, trebuie stimulat sportul pentru toate vârstele şi create evenimente inovative şi moderne. Mediul economic poate fi stimulat dacă administraţia e prietenoasă şi pro activă. Trebuie reformat sistemul de impozitare pentru cei care îşi reinvestesc profitul sau dezvoltă noi zone cu afaceri autohtone, româneşti. Sunt foarte multe lucruri care trebuie îmbunătăţite sau chiar schimbate.

                - Se anunţă foarte mulţi candidaţi pe dreapta? E nevoie de un proiect comun?

                - Am propus asta şi în 2016 şi ar fi utilă şi acum o strategie comună pentru a nu se fărămiţa toate voturile. Depinde de liderii partidelor. Dacă au înţelepciune se va câştiga şi Primăria Bistriţa şi Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud. Practic primele trei formaţiuni pot avea câte două poziţii foarte importante în conducerea municipiului şi a judeţului. Vom vedea ce va fi.