Antologia Dor de dor, cu bistriţeni

Sub bagheta scriitorului călărășean Marin Toma care, de o vreme încoace reușește să ,,contamineze” cu dorul de frumos în creația literară și de seriozitate și calitate și pe cei din jurul său, a apărut de curând, la editura Mușatinia din Roman, cea de-a patra ediție a antologiei Dor de dor Ipotești – 2012, Ediția a IV-a, Editura Mușatinia, Roman, 2012, 437 p.
Volumul reunește în paginile sale reprezentanți de seamă ai celor trei mari genuri literare, respectiv cel liric, cel epic și cel dramatic, precum și opere care aparțin domeniului artelor vizuale.
Prefața este semnată de scriitoarea Emilia Țuțuianu Dospinescu, care, încă de la începutul lucrării, desconspiră tema centrală a acesteia, satul românesc, și ține să evidențieze valoarea incomensurabilă a sa și a tradițiilor sale perene:
,,Satul este elementul sacralității românești și ca un ultim avanpost împotriva mondializări se cere păstrat cu tot ceea ce are definitoriu și arhetipal pentru pecetea neamului românesc”( p. 3).
Urmează apoi în ordine, poeții, prozatorii, dramaturgii și pictorii. Demn de remarcat este faptul că selecția s-a făcut cu multă rigurozitate, opera păstrând între coperțile sale doar nume care își meritau cu adevărat locul acolo. Personalități culturale precum Marin Toma, Petre Rău, Menuț Maximinian, Aurelia Corbeanu, Mariana Adăscăliței, Iulian Patca, Emil Bucureșteanu, sau prefațatoarea Emilia Țuțuianu împodobesc pleiada de autori a primei secțiuni, reliefând valoarea și calitatea întregului volum.
Dacă versurile transpun cititorul în diferite stări, infuzându-l cu sentimente dintre cele mai variate, în funcție de starea pe care poeții doresc să o transmită, epigramele îi descrețesc fruntea, povestirile și nuvelele îl transpun în diferite cadre, lumi și situații, făcându-l să uite, măcar pentru câteva clipe, avatarurile crunte ale realității, piesa de teatru surprinde câteva aspecte ale vieții cotidiene într-o manieră originală, iar ilustrațiile de la secțiunea finală îl fac să înmărmurească minute în șir în fața unor ipostaze genuine și să reitereze clipe de-a dreptul siderale (dată fiind prezența Luceafărului însuși în ,,capul locului”).
Munca editorului antolog este reliefată, pe lângă operele sale literare, cuprinse în paginile cărții, și de aranjarea alfabetică a autorilor la fiecare secțiune, activitate care cu siguranță i-a ocupat o parte din timp și care denotă pasiunea și devotamentul cu care s-a preocupat de reușita publicistică a prezentului demers cultural.
Spre bucuria noastră, autorii bistrițeni se regăsesc din abundență în paginile operei. Ne face plăcere să ne întâlnim aici cu mai-sus pomenitul și omniprezentul în revistele literare în timpul din urmă, Menuț Maximinian, cu poetul de sorginte bistrițeană Iulian Patca, membru marcant al Ligii Scriitorilor din România, cu prozatoarea Virginia Brănescu sau cu câștigătorii secțiunii de pictură, respectiv mai sus-menționata prozatoare, Gheorghe Mizgan (ambii premiul I) și Nechita Bumbu (premiul II), care fac cinste județului nostru prin calitatea operelor lor și prin profunzimea abordărilor din cele trei genuri culturale și artistice.
Având în vedere complexitatea acestei noi ediții a antologiei literare, opulența datorată atât pleiadei de autori cât și varietății tematice, nu putem decât să urăm neobositului antolog călărășean de la Dor Mărunt multă sănătate, spor și putere de muncă înzecită, spre a ne oferi și în viitor astfel de Dicționare literare, iar cititorilor, nu putem decât să le recomandăm călduros un asemenea volum, care nu ar trebui să lipsească din biblioteca niciunui adevărat iubitor de slovă.