Anual Proprietarii din Parcul Naţional Munţii Rodnei ar trebui să primească 8,3 milioane lei

Cele 21 de consilii locale care deţin terenuri cu vegetaţie forestieră în zonele Parcului Naţional Munţii Rodnei unde exploatarea masei lemnoase este interzisă ar trebui să primească, în fiecare an, câte 8,3 milioane lei cu titlu de despăgubire, a declarat preşedintele Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, ing. Doina Jauca. În funcţie de suprafaţa inclusă în zona Parcului, primăriile ar urma să beneficieze de sume cuprinse între 250.000 (Salva) sau peste 1.000.000 lei, cum este cazul comunei Maieru.

Deocamdată, aceste compensări nu au fost acordate proprietarilor, spre nemulţumirea acestora, o parte din autorităţile locale adresându-se instanţei pe această temă. Primele înfăţişări sunt programate după vacanţa judecătorească, primăriile solicitând acordarea sumelor cuvenite pentru perioada 2004-2008.

Potrivit ing. Doina Jauca, conducerile Ministerului Economiei şi Finanţelor, Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi a celui al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale caută soluţii pentru soluţionarea acestei probleme, în discuţie fiind 22 de parcuri naţionale. Şeful APNMR a recunoscut că inclusiv în Codul Silvic, publicat în acest an, sunt menţionate aceste despăgubiri, însă Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei nu poate adopta alte măsuri decât de a transmite doleanţele proprietarilor de păduri către forurile centrale.

De cealaltă parte, primarii se plâng de faptul că autorităţile locale, în calitate de proprietari, sunt sfidate de cei de la APNMR, în speţă de Consiliul Ştiinţific. “Noi suntem proprietari încă de pe vremea Mariei Tereza, cu extras de carte funciară. Noi vrem să fim respectaţi ca proprietari. Dacă am primi despăgubiri nu ar trebui să mergem cu mâna întinsă la Guvern pentru a realiza investiţii”, a declarat primarul comunei Fledru, Ştefan Sângeorzan, nemulţumit că pentru cei de la APNMR mai importante sunt “o gâză, un cuc alb decât omul”. Edilul din Feldru susţine că Parcul Naţional Munţii Rodmei a devenit “o pădure naţionalizată”, majoritatea primăriilor făcând investiţii (plantări) în zonă, cu fonduri de la bugetele locale, iar banii nu pot fi recuperaţi, tocmai din cauza interdicţiei impuse de regimul ariilor protejate.

“Pădurile sunt, în primul rând, ale Statului român, iar legile trebuie respectate. Noi vom face demersuri pentru ca primăriile să fie despăgubite”, a declarat prefectul Szilagyi Ioan. Doleanţele părţilor, prezentate ieri în cadrul unei şedinţe de lucru mediate de Instituţia Prefectului, vor fi transmise pe masa Guvernului, a adăugat subprefectul Radu Tămăşoi.