Asta nu-i pentru bugetari

Zilele trecute, am intrat în magazinul de prezentare a mobilei, al fostului meu elev din perioada mea de profesorat la şcoala din Nuşeni. M-a atras o mobilă de bucătărie expusă pe perete, cu un colorit foarte plăcut şi foarte elegantă. Fostul discipol m-a atenţionat sec: ,,-Asta nu-i pentru bugetari. Costă zece mii de lei, deci o sută de milioane, bani vechi.

M-a cam bulversat remarca elevului meu de altădată. Am analizat mai îndeaproape mobila şi am constatat că ea merită aceşti bani fiindcă avea de toate, tot felul de sisteme de închidere şi deschidere automate, tot felul de sertare şi suporturi care mai de care mai sofisticate.

Apoi mi-am dat seama, că oarecum m-a şocat , nu atât adevărul celor zise de propietarul magazinului, ci aluzia fină şi indirectă la statutul meu de amărât bugetar, care nu poate visa la o mobilă de bucătărie aşa de scumpă. Fostul meu elev mă eticheta, mă încadra într-o categorie socială mereu în aşteptarea unor minime împliniri materiale.

Aveam în faţă un sociolog de analiză minoră, un descurcăreţ, un meseriaş care ştie citi în punga clienţilor tăindu-le apetitul de a se întinde mai mult decât le permite plapuma.

Impresiile mele deraiau înspre zona sofisticărilor. Totul era mai simplu din punctul de vedere al meseriaşului din faţa mea. Concluzia lui era una colectivă. Aşa eşti perceput, nu înţelegi, bugetarule, sau cum îmi spunea cândva un părvean, ,,mă dăscălaşule”.S-ar putea să fie şi mai rău: să fii redus în curând!

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5