AȘTEPTÂND LA UȘA BANCHETULUI: Meditația PS Claudiu la Duminica a XXXIV-a după Rusalii
Duminica Fiului risipitor
Cei doi oameni din Templu, vameșul și fariseul, lasă spațiu unor frați, doi de asemenea, ce ne interpelează din nou. În prima duminică din Triod, meditând abisala diferență dintre o rugăciune ce face apel la îndurarea lui Dumnezeu și o alta care, sigură pe sine, se încrede în fapte meritorii, am fi putut cădea în tentația de a crede că de fapt nu contează ce faci, din moment ce apelezi la Îndurare. Or evanghelia de astăzi ne spune altceva: faptele bune, credincioșia, respectarea poruncilor, au o mare valoare în fața lui Dumnezeu și de aceea Tatăl spune fiului cel mare un lucru extraordinar: "totdeauna ești cu mine și toate ale mele ale tale sunt". Adevărata problemă este urmatoarea: binele pe care noi îl facem nu trebuie să ne separe de ceilalți. Fiindcă dacă așa este, ne înecăm la mal. Imaginea cu care se termină evanghelia este grăitoare: fiul cel mare refuză să intre la banchet. Dacă ar fi să exagerăm puțin, am putea traduce acest gest spunând: "refuz să mă mântuiesc, dacă și fratele meu păcătos este admis la mântuire". Din acest punct de vedere, Tatăl are de așteptat doi fii: pe unul la drumul mare, în fiecare zi, până îl vede venind; pe celălalt la ușa banchetului, pentru a-l convinge să-l ierte și el pe fratele risipitor care se întoarce spășit, și să intre la ospățul vițelului gras.
E greu să ierți, e greu să te ierți. De aceea Isus, Fiul lui Dumnezeu ne este pildă. El, Fiul cel mare, care este tot timpul lângă Tatăl, toate ale Tatălui fiind și ale Lui, se despoaie de avuția Sa și vine în întâmpinarea fiilor risipitori ce suntem. Nu vrea să ne excludă de la banchet, ba dimpotrivă: pentru a ne vedea părtași la ospățul veșnic se jertfește pentru noi ca Miel nevinovat, ca Pâine dătătoare de viață, ca Băutură spirituală.
Că ne simțim fii mari sau mici, risipitori sau drepți, suntem chemați cu toții la convertire. Iubirea de Dumnezeu și de aproapele ne cheamă să descoperim tot timpul noi căi și noi maniere de a le trăi. Devenind frați ne descoperim tot mai mult fii, devenind fii ne vom simți tot mai mult frați.
PS Claudiu
Episcopul Eparhiei de Cluj-Gherla
Ev Lc 15,11-32
Citiţi şi:
- UN VIȚEL GREU DE DIGERAT: Meditația PS Claudiu la Duminica a XXXIV-a după Rusalii (Duminica Fiului Risipitor)
- Pr. Vasile Beni: Inelul e semnul iubirii nesfârşite a lui Dumnezeu faţă de oameni
- Pr. Vasile Beni: O poveste cu final fericit
- Părintele Vasile Beni: Fiecare dintre noi avem momente de rătăcire sau de cădere, important este să ne revenim și să ne ridicăm
- Meditaţie la Duminica a 34-a după Rusalii
Adaugă comentariu nou