Basorelieful ”Exodul” al sculptorului Mircea Mocanu - va fi inaugurat în Piața Dominicană din Bistrița!

Evacuarea Sașilor din Ardealul de Nord s-a petrecut în urmă cu 70 de ani - în Septembrie 1944. Ea a avut loc într-o complicată situație politică - determinată de sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și expansiunea Uniunii Sovietice în Europa de Est.
Cităm din cartea profesorului și istoricului german, originar din Bistrița-Năsăud, domnul Horst Gobbel ”Punct Crucial în Ardealul de Nord”, apărută în limba română și germană la o Editură din Nurenberg, Germania, în anul 2004: ”Dacă Proclamația Regelui Mihai - din seara zilei de 23 august a fost primită de către români cu entuziasm și multă speranță pentru viitor, reverberațiile acesteia în rândul minorităților germane din spațiul românesc a avut o cu totul altă conotație.
Hans Hartl, un bun cunoscător al situației minorității în timpul celui de-al doilea război mondial - apreciază că nota dominantă a acelei seri pentru enticii germani - a fost TEAMA. Iar aceasta nu din cauza unor posibile represalii din partea armatei române desprinsă din alianța cu Germania, ci la ideea că în scurt timp trupele sovietice vor ocupa ținuturile locuite de ei - moment de răzbunare al acestora pentru campania dusă de Germania pe teritoriul sovietic. Pentru Sașii din Ardealul de Nord - cuvintele de ordine la acea dată erau ”Pământul natal nu-l mai putem ține: Este momentul evacuării, nu mai încape nici o îndoială”.
”În câteva sătpămâni - rușii vor fi aici!” Spre deosebire de conaționalii săi din sudul Transilvaniei, sașii nord-ardeleni au cunoscut drama refugiațiilor germani din Transnistria, luați cu totul pe nepregătite de intrarea în ținuturile lor natale a trupelor Armatei Roșii. Puternicul spirit de comunitate și unitate perfectă în fața greutăților pe care sașii l-au avut întotdeauna a fost mult întâlnit pentru cei din nordul Transilvaniei după Dictatul de la Viena din 30 august - 1940. Dacă la acestea am adăuga psihoza masacrului etnicilor germani - vom obține o primă imagine a motivelor evacuării aproape totale din septembrie 1944.
”Din împuternicirea lui Hitler - generalul Arthur Phleps este numit comandantul SS și de poliție al Transilvaniei, printre ordinele clare primite de la Fuhrer, fiind și acela de a lua toate măsurile de salvare a germanilor din Transilvania și Banat. La Reghin în 25 august 1944, generalul Phleps îi îndeamnă pe conducătorii sașilor din Ardealul de Nord să facă pregătiri pentru evacuare, argumentându-i că pentru aceasta vor primi ajutor din partea armatei germane... . În psihoza generală creată, un număr relativ important de germani din hotarele României, mai precis din Banat zonele Arad, Sânicolaul Mare, Timișoara și Jimbolia - aveau să plece în grabă înspre Reich - aproape 30.000 de persoane, la care se vor alătura etnicii germani din Banatul iugoslav și Bacica. În linii mari direcțiile de evacuare - erau: Sibiul și zona dinspre Târgu-Mureș și Sovata - pre Cluj,Gilău spre vest, zona Târnavelor spre Târgu-Mureș, zona Orăștie spre Cluj, șvabii din Banat spre Ungaria, grupa Bistrița-Reghin spre Carei. Locul unde s-a luat decizia evacuării sașilor din Ardealul de Nord a fost orașul Bistrița. La întâlnirea din 4 septembrie 1944 - a generalului Phleps cu Robert Gassner - liderul Domeniului Est al U.P.G.U. dr. Carl Molitoris - dechantul general al Bisericii Evanghelice din nordul Transilvaniei și Viktor Langer - conducătorul Asociației Bărbaților Germani din cadrul organizației bistrițene a U.P.G.U., aceștia l-au informat pe general de piedicile pe care funcționarii maghiari de la conducerea comitatului căutau să le pună, oricărei acțiuni de evacuare, poziție similară cu cea a Consiliului de Coroană convocat la Budapesta. ”Însă pentru generalul Phleps, acesta nu era un obstacol” - avea să și amintească, mai târziu - Robert Gassner. Ziua în care s-a hotărât evacuarea a fost 5 septembrie 1944, generalul Phleps convocând la Bistrița - pe toți reprezentanții sașilor din Ardealul de Nord. S-a crezut că este vorba din nou de o părăsire temoprară. Existența acestei ipoteze ușura numai plecarea din ținut. Mulți germani - sași nu erau pregătiți sufletește să-și părăsească țara unde străbunii lor veniseră cu 800 de ani în urmă, pe care o iubiseră și o apăraseră impotriva turcilor și tătarilor. La 7 septembrie 1944, germanii din Ardealul de Nord...Bătrânii, gravidele și mamele care alăptează, copii și fetele să fie primii evacuați cu trenul, apoi să fie pregătite camioane și căruțe cu animale pentru drum - semna ordinul transmis formațiunilor locale ale U.P.G.U. Semnalul plecării a fost dat prin tragerea clopotelor din turnul bisericilor. Din zona Bistriței - unde sașii erau răspândiți în 33 de localități. Evacuarea acestora începe în 12 septembrie 1944 pentru ca la 20 septembrie 1944 aproape totala populație săsească să fie pe drum spre teritoriul Reichului. Sunt evacuate cele mai nordice așezări: Tărpiu, Cepari și Dumitra - aceasta din urmă fiind și cea mai mare localitate sătească din zona Bistiței ( 1227 de sași în 1941). În Lechința, cea de-a doua localitate din ținutul bistrițean, s-au evacuat în 1109 familii de sași.
Din Bistrița, din burg au plecat aproximativ 3500 de familii de sași. Numărul celor evacuați se estimează la aproximativ 30.000 de persoane plus 600 de sași aflați la muncă în Germania și circa 360 de bărbați înrolați în armata germană. Dintre cei evacuați - în septembrie 1944 -76% erau țărani, 11% meșteșugari, 6% comercianți și industriași, și 7% intelectuali. Valoarea proprietăților abandonate de către aceștia s-au estimat la 500 de milioane-dolari-aur, Valoarea anului 1944. Aici se includ și locuințe - abandonate circa 6000 numai în județul Bistrița-Năsăud, a celor peste 15.000 hectare de teren agricol pline cu roade - amenajate pentru viticultură, utilajele și instalațiile din fabrici. Plecarea etnicilor germani - a dereglat profund și pentru mult timp viața economică a nord-estului Transilvaniei, iar proprietățile lor abandonate - vor deveni obiect de dispută și jaf pentru mulți parveniți ai acelor vremuri tulburi și nesigure...” Am citat din cartea profesorului Gobbel - aceste tulburătoare evenimente istorice ale tragediei și dramei - Drumului spre Necunoscut - al sașilor din Ardealul de Nord după 800 de ani de conviețuire cu românii și maghiarii și evreii din acest colț de lume.
Iată, pentru a Comemora Evacuarea - Exodul Sașilor din Ardealul de Nord - la implementarea a 70 de ani - de la acest eveniment, septembrie 1944 - Asociația Sașilor Transilvăneni - ”Siebenburgen” - codusă de domnul prof. Franchy Hans și de domnul Gobbel alături de Primăria Bistrița și Centrul Cultural Municipal ”George Coșbuc” - Bistrița, s-a hotărât amplasarea în Piața Dominicană din Bistrița - a unui Basorelief - Monument sculptural - intitulat ”Exodul” - care să amintească generațiilor viitoare de locuitori ai Bistriței despre acest tragic eveniment din viața și istoria etnicilor germani, a sașilor transilvăneni din România! Ei, dramele și ororile Războaielor!!!
Este o inițiativă de suflet, necesară, de recuperare a aportului adus de cultura și tradițiile sașilor în Transilvania, timp de 800 de ani - de îmbogățire a patrimoniului cultural și civilizator - al Transilvaniei și al României!
Basorelieful - descrie plastic - plecarea sașilor din Transilvania, drama lor sufletească și materială. Pe acest basorelief - se află - două personaje - doi locuitori sași - o femeie privind înapoi înspre trecut și un bărbat - privind înainte - înspre viitor - ambii îmbrăcați în costume populare germane, săsești. Lucrarea este în bronz și a fost realizată de sculptorul bistrițean Mircea Mocanu, ce mai are în Bistrița lucrările lui Avram Iancu și ale lui Al.I. Cuza.
Monumentul sculptural comemorativ - ”Exodul” - dedicat - Exodului Sașilor din Ardealul de Nord va fi inaugurat în data de 14 Septembrie 2014.
Un gest nobil de recuperare a Ardealului istoric și de recunoștiință și de apreciere, de prietenie - a bistrițenilor - față de frații sași cu care am conviețuit în armonie și iubire creștinească 800 de ani! Sașii ardeleni, urmașii lor sunt mereu ACASĂ , în Transilvania, în România! danke schon!
......................
Citiţi ediţia print !