Beclean – între istorie și turism

Beclean este al doilea oraş ca mărime din judeţul Bistriţa – Năsăud, iar istoria sa bogată şi monumentele care i-au rămas dovadă sunt doar unul dintre argumentele pentru care acesta trebuie cunoscut şi vizitat.
Becleanul, cunoscut şi ca Beclean pe Someş este un oraş în judeţul Bistriţa-Năsăud, Transilvania, România. În prezent oraşul Beclean are o populaţie totală de circa 11.000 de locuitori. Oraşul este situat în podişul Transilvaniei, pe culoarul râului Someşul Mare, în aval de confluenţa Someşulul Mare – Şieu, în zona de separare a două mari unităţi de relief, Câmpia Transilvaniei şi Podişul Someşan. La o distanţă de câteva zeci de kilometri se află Munţii Rodnei, declaraţi Parc naţional şi Rezervaţie Naturală, unii dintre cei mai frumoşi şi spectaculoşi munţi ai României,parte a lanţului muntos al Carpaţilor Orientali, Munţii Bârgăului, cu pasul Tihuţa, celebrul Borgo step, acolo unde în urmă cu sute de ani veghea între munţi castelul-fortăreaţă al contelui Dracula cel fără de moarte, personaj al cărei legendă nemuritoare îşi are inspiraţia în întâmpări adevărate petrecute pe meleaguri transilvane cu secole în urmă. Tot în apropierea Becleanului, foarte vizibili în zilele senine, se află şi Munţii Ţibleşului, masiv muntos maiestuos, care veghează zarea şi impresionează prin splendoarea sa şi prin bogăţia faunei şi a florei sale.Alţi munţii care sunt foarte aproape de Beclean, la circa 50 de kilometri, sunt Munţii Călimani, declaraţi Parc Naţional şi Rezervaţie Naturală, tot parte a lanţului carpatic oriental. Formaţiune muntoasă de natură vulcanică, Călimanii reprezintă cel mai mare crater vulcanic (stins în prezent), cu un diametru de circa 10 km. Până la atingerea înalţimilor de peste 2000 de metri vom întâlni vegetaţie bogată, reprezentată în principal de zâmbru, jneapăn, molid şi bujor de munte.
Importanţa Becleanului este dată în primul rând de amplasarea teritoriului său şi a localităţilor apariţnătoare la confluenţa celor două râuri,Someşul Mare şi Şieul, cât şi la încrucişarea unor importante artere de circulaţie rutieră şi feroviară, oferind oamenilor condiţii optime de trai din cele mai vechi timpuri şi pâna în prezent.
Aşezare de seamă la întâlnire de ape şi drumuri, în vechime reşedinţă cnezială ,apoi ecleziastică şi feudală, cu cetate în Evul Mediu ,târg şi oraş în epoca contemporană, oraşul Beclean este atestat documentar din anul 1235, însă istoria localităţii este cu mult mai veche. Specialiştii atestă locuirea acestor teritorii în epoca paleolitică (aprox.50.000 ani înainte de Hristos), continuarea şi dezvoltarea în neolitic (aprox.5500-l900 ani înainte de Hristos), în epoca bronzului (1700-1150 înainte de Hristos). Exploatarea antică de sare descoperită în zona Băilor Figa, cu o vechime de peste 3000 de ani, este cea mai importantă descoperire arheologică a ultimilor ani, din întreaga Europă Centrală şi de Est.
Descoperirile arheologice dovedesc existenţa pe teritoriul Becleanului a unor puncte fortificate(cetăţi), de exemplu pe "Varba" la est de Coldău ,descoperită în secolul XIX şi recenta descoperire, la sfârsit de secol XX pe dealul "Bileag", unde a fost descoperită o cetate dacică, de catre cercetători ai Universitãţii din Cluj-Napoca şi ai Muzeului Judeţean Bistriţa- Năsăud.
La începutul Evului Mediu, ca mijloc de protecţie împotriva deselor incursiuni tătare au fost ridicate în zonă iniţial palisade şi valuri de pământ. Cetatea a fost construită ulterior, pe cheltuiala familiei nobiliare Bethlen, de care se leagă numele localităţii. În timpul revoltei curuţilor (1703-1711) cetatea a fost serios afectată.
Domeniul nobiliar din Beclean este continuatorul celui clerical sau bisericesc catolic, care, desigur, prin donaţie regală, a intrat în posesia nobililor Apaffi din Nuşeni, ajunşi la conducerea comitatului Solnocul Interior în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Trebuie să ţinem seama că la sfârşitul secolului al XII-lea şi începutul celui umător, cnezatul Văii Meleşului cu centrul la Villa Magna (Satul cel Mare zis apoi Nagy Falu şi apoi Nuşfalău, Nuşeniul de azi ,a devenit, prin înnobilarea căpeteniei locale româneşti, domeniul feudal al familiei Apa, iar mai tarziu Apaffi.

Familia Bethlen se constituie în urma dezmembrării domeniului nobiliar al Apaffeştilor din Nuşeni, alcătuit din 22 de sate si moşii. Cu privire la familia nobiliară Bethlen,istoricul George Bariţiu arăta că a fost "de origine româna însă renegată", desigur ca urmare a funcţiilor avute , a înnobilării şi atribuirii de moşii. Domeniul cetăţii cuprinde în anii 1576,1577 şi 1589 importante părţi din satele Beclean, Măluţ, Sânmărghita, Rusu de Jos, Figa, Malin, Bozieş, Cheţiu, Enciu, Morut, apoi curtea nobi1iară de la Săsarm cu satele ei: Căianu Mare şi Mic, Dobric şi Dobricel, Ciceu-Poieni, Ilişua, Agrieş, Curtuiuş, Mireş, Spermezeu, Dumbrăviţa, Piatra, Chiuza şi Beclenuţ, precum şi curtea nobiliară din Sânpetru cu satele şi o parte din moşiile Urmeniş, Milăşel, Pokocza, Tusin, Dâmbu, Budesti, Sanicoară, Lacu. În anul 1848 generalul revoluţionar Józef Bem a obţinut la Beclean o victorie asupra trupelor imperiale austriece.
Becleanul s-a făcut cunoscut în lume, nu numai prin faptul că era o aşezare cu numele "Beclean pe Someş", un important nod de drumuri şi căi ferate, de ape (Someşul şi Şieul), dar şi ca "târg", loc de întâlnire pentru schimburi comerciale pentru popu1aţia din zonă şi de mai departe, fiind un important centru comercial încă din vechime, astăzi fiind renumite "târgurile de ţară ",organizate de 2-3 ori pe an, dar şi organizarea săptămânală ,(miercurea), a unor târguri în care populaţia din zonă îşi valorifică produsele obţinute din agricultură,creşterea animalelor şi meşteşugărit.
(va urma)