Bistriţa-Năsăud- judeţ mic (economic), dar cu talente multe

Cu deosebire în ultimii patru-cinci ani, s-a putut constata o activizare puternică a fenomenului cultural bistriţean şi la scara judeţului. Multă lume scrie şi îmbucurător este că avem talente reale şi destule. Multe şi-au aflat recunoaştere la scară naţională şi chiar la scară europeană. Pe lângă consacraţii precum Olimpiu Nuşfelean, Ioan Pintea, Menuţ Maximinian, A. C. Miloş, Corneliu Cotuţiu, Melania Cuc, există „elemente” noi, ce tind să se aşeze într-un zenit al creaţiei lor, surprinzându-ne mereu prin performanţe - dac-ar fi să amintim doar pe Gh. Mizgan, Victoria Fătu-Nalaţiu, Alex. Petria, .Virginia Brănescu, Dorina Manu şi neîndoielnic încă foarte mulţi alţii, cărora le cerem scuze pentru omisiune. Nu ne-am propus să fim exhaustivi, ci să semnalăm feomenul ca amplitudine. Să mai amintim o categorie semnificativă şi surprinzătore: preoţii-scriitori. Ar merita un studiu aparte fie acest segment, în care părintele prof. Nicolae Feier este o figură aparte, „un vărf de lance”.
Recent, am aflat că poeta şi pictoriţa Virginia Brănescu a câştigat la Malmo, în Suedia, un Premiu de Excelenţă cu o antologie de „Poezii de dragoste”, după ce obţinuse un premiu şi la Pamplona (Spania), justificând afirmaţia lui Goethe, că „poezia este o perpetuă tinereţe”.M-am bucurat, căci dincolo de ceea ce părea unora (şi cu modestie, chiar autoarei), că domnia sa ar fi cantonată într-o poetică intimist-familială, puternic personalizată, iată că recunoaşterile la scară europeană spun că e vorba de mult mai mult şi că poezia bine făcută permite să accesăm Olimpul cel înveşmântat de nori. Da, „nasc (şi la Bistriţa) oameni mari”, cum se exprima cumva cronicarul moldav.