Bistriţa va avea un muzeu unic în România. Biblioteca Judeţeană a primit o clădire nouă !
Bistriţa va avea un adevărat muzeu al manuscriselor, fiind gazda unor colecţii ale unor nume mari ale literaturii. Startul a fost dat de istoricul şi criticul literar Nicolae Manolescu, ce a făcut un gest de mare onoare pentru judeţul nostru donând peste 14.000 de file de manuscrise Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc”. Manuscrisele textelor pe care noi le-am citit în „Istoria critică a literaturii române”, „România literară”, „Steaua” „Ateneu” şi subiecte care au trezit interesul iubitorilor de cultură, din „Arca lui Noe”, „Cititul şi scrisul” se află de acum în colecţia Bibliotecii Judeţene.
“O întâmplare fericită a făcut să descopăr Biblioteca Județeană „G. Coșbuc” de la Bistrița și pe directorul ei, poetul și preotul Ioan Pintea. După câteva ore petrecute în atmosfera ei unică, m-am decis să-mi donez manuscrisele (în acel moment nu țineam minte câte aveam și nici măcar unde se aflau!) minunatei instituții. Acum ele se află pe mâini bune. Iar eu stau liniștit că nu se vor pierde, cel puțin pe durata vieții Bibliotecii bistrițene, care e, în orice caz, mai lungă decât a noastră. Îți mulțumesc de a le fi acceptat, dragă prietene Ioan Pintea” declara, în momentul donoţiei, Manolescu.
La rândul lui, directorul Bibliotecii Judeţene, Ioan Pintea, spunea: „ E un gest cu adevărat istoric. Nu numai de istorie literară. Pur și simplu istoric... Totul scris de mână, într-o caligrafie frumoasă, precisă, impecabilă. Aproape nimic dactilografiat”.
Zilele trecute, managerul Bibliotecii Judeţene, Ioan Pintea, a fost prezent la Bucureşti, unde a primit 5637 pagini, file de manuscrise şi dactilograme ale unuia dintre cie mai importanţi critici şi istorici literari ai ţării – Mihai Zamfir. Dintre manuscrise amintim cele ale volumelor „Scurtă istorie. Panoramă alternativă a literaturii române” (două volume), „Acasă”, „Educaţie târzie – Jurnal indirect” sau „Poveste de iarnă”. " Mihai Zamfir şi-a donat manuscrisele/dactilogramele... Bibliotecii Judeţene George Coşbuc. Onoraţi şi recunoscători pentru totdeauna! Mulţumim” transmite Ioan Pintea.
Mihai Zamfir este absolvent al Facultății de Filologie a Universității din București, promoția 1962, secția română-portugheză. A fost discipolul profesorului Tudor Vianu. Este specialist în stilistică, istorie literară și literatură comparată și traducător din limba portugheză. Debutul său literar se petrece în 1962, cu articole în revista Contemporanul. În timp, publică literatură de specialitate, dar și literatură beletristică. A fost ambasador al României în Portugalia şi Brazilia.
Dorinţa acestor scriitori de a-şi vedea în siguranţă manuscrisele peste ani, la una dintre cele mai importante biblioteci ale ţării, au făcut conducerea Consiliului Judeţean, pe preşedintele Radu Moldovan, să gândească un Muzeu al manuscriselor, unic în ţară, pentru care a fost donată clădirea de pe B-dul Independenţei, unde în trecut s-a aflat Casa Corpului Didactic. Ştim faptul că astăzi scriitorii nu mai au manuscrise, opera lor conturându-se direct digital, iar un asemenea muzeu nu ar putea decât să fie o bucurie literară pentru generaţiile viitoare.
„În ultima perioadă, Biblioteca a înregistrat câteva fapte foarte reprezentative. Am inaugurat Sala „Nicolae Manolescu”, de la cunoscutul istoric literar, primind peste 14.000 manuscrise. La sfârşitul anului trecut am primit o donaţie de manuscrise Nicolae Balotă, aproape toate manuscrisele cunoscutului scriitor. Deja colegii mei le-au înregistrat şi sunt ale instituţiei noastre. Zilele acestea am mai primit o veste bună. M-a sunat Mihai Zamfir, prietenul bistriţenilor, un critic foarte important, romancier, eseist, ambasador, care mi-a spus că a pregătit toate manuscrisele pe care le are şi toate dactilogramele pentru bibliotecă şi ne aşteaptă la Bucureşti să le preluăm. Am discutat cu autorităţile de la Bistriţa şi s-ar putea ca anul acesta să primim o nouă clădire pentru a amenaja, într-adevăr, săli de expoziţie şi o bibliotecă specială pentru aceşti autori care şi-au donat cu autografe cărţile, dar şi manuscrisele. Alături de Bibliobuzul cu care mergem în comunităţile cele mai îndepărtate şi de scanner-ul ultraperformant cu care am început digitalizarea bibliotecii, pe care o puteţi urmări pe site-ul instituţiei noastre, sunt lucruri cu care ne putem mândri”, a declarat managerul Bibliotecii Judeţene, Ioan Pintea, în cadrul evenimentelor dedicate Zilei Culturii Naţionale, la început de an. Fapt ce s-a concretizat zilele trecute. Cu siguranţă, valoarea manuscriselor unuia dintre cei mai importanţi critici şi istorici literari pe care i-a dat România nu se poate cuantifica, fiind inestimabilă. Este, cu siguranţă, un moment deosebit acela în care munca de o viaţă a unor oameni ce şi-a pus amprenta pe literatura română intră în colecţia de patrimoniu a judeţului.
Citiţi şi:
- Bistriţa va avea un muzeu unic în România, într-o nouă clădire?
- Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” marchează 70 de ani în slujba cititorilor
- Niculae Gheran, în Casa Colecţiilor şi a Documentelor de Patrimoniu a Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc”
- La Bistriţa se scrie istorie literară: Peste 14.000 file din manuscrisele academicianului Nicolae Manolescu, donate Bibliotecii Judeţene
- Managerul cultural al anului este Ioan Pintea, spune criticul literar Ion Simuţ
Comentarii
Bistriţa va avea un muzeu unic în România, dar din cauza obtuzitatii unor indivizi, a ramas fara un muzeu de arta religioasa.
In esenta este vorba de dorinta IPS Bartolomeu Anania, aceea de a infiinta la Bistrita un muzeu de arta religioasa . Dupa cum se stie, insusi IPS Bartolomeu a intervenit pe lângă reprezentanţii BNR să cedeze Consiliului Judeţean clădirea de pe Odobescu,11 unde urma ca dupa reabilitare să fie amenajat muzeul.
Din pacate, dupa reabilitarea fostei cladiri a BNR, Raducu doar a decis ca aici sa fie mutata Biblioteca judeteana, cu toate ca se stia ca spatiul respectiv nu este suficient. De aceea a fost nevoie ca ulterior sa mai fie construita inca o anexa inghesuita in curtea respectiva, fiind nevoie de spatiu suplimentar pentru nevoile bibliotecii . Asta se intampla cand lucrurile nu sunt gandite bine de la inceput. Prin urmare, dupa decizia "inteleapta" a lui Raducu, orasul Bistrita a ramas fara un muzeu de arta religioasa, dar si fara o biblioteca publica pe masura la nivelul cerintelor secolului XXI.
Chiar daca, dupa reabilitare in cladirea fostei filiale a BNR a fost mutata Biblioteca Judeteana, dorinta IPS Bartolomeu ar trebui indeplinita, prin amenajarea unui muzeu de arta sacra, eventual chiar in cladirea protopopiatului unde a functionat o lunga perioada de vreme Muzeul Judetean. Ar fi un gest de cinstire a memoriei Inaltului prelat ca muzeul de arta sacra sa poarte numele mitropolitului Bartolomeu Anania.
Probabil cei de la Biblioteca Judeteana nu au aflat ca la Bucuresti exista Muzeul Național al Literaturii Române, deține un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărți vechi și rare, documente istorico-literare, obiecte personale și piese de mobilier care au aparținut scriitorilor români, obiecte de artă plastică (pictură, grafică, sculptură), periodice, fotografii, înregistrări audio-video care redau într-o imagine de ansamblu profunzimea și complexitatea întregii arte a cuvântului în literatura română, plasată în context național și universal deopotrivă. Muzeul Național al Literaturii Române deține peste 300.000 de piese, organizate în aproximativ 300 de colecții, cuprinzând manuscrise ale celor mai mulți scriitori importanți, precum Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Titu Maiorescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă, Lucian Blaga, Ion Vinea și mulți alții.
Sediul de pe B-dul Independenţei, unde în trecut s-a aflat Casa Corpului Didactic, este o clădire istorica in care a locuit o vreme Matei Eminescu, fratele poetului national Mihai Eminescu, lucru mentionat pe o placa comemorativa cu inscriptia : "In aceasta casa a trait in ultimii ani ai vietii sale , 1924-1929, Matei Eminescu, fratele poetului".
In 2015, preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, a anunţat că Ministerul Fondurilor Europene şi-a arătat intenţia de a deschide, la Bistriţa, o reprezentanţă, funcţionarii urmând să deservească beneficiarii fondurilor europene din judeţul Bistrita-Nasaud. Pentru a face loc de sediu, Raducu lipsit de viziune, a decis sa mute Casa Corpului Didactic de pe B-dul Independenţei, nr. 24, în internatul Liceului Forestier. Dar iata ca reprezentanta nu s-a mai infiintat, iar cladirea respectiva a ramas goala, fiind acum repartizata Bibliotecii Judetene, care in prezent este imprastiata prin tot orasul din cauza lipsei de viziune a presedintelui CJ, care a fortat mutarea ei in fostul sediu al BNR.
Adaugă comentariu nou