Bistriţenii mor cu zile, de inimă rea

Conform datelor din raportul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Bistriţa-Năsăud, primele două cauze de deces în judeţul nostru sunt bolile aparatului cardiovasculare şi tumorile maligne.

În România există angiografe doar în spitalele din centrele universitare, iar pentru un stent bolnavii aşteaptă şi câteva luni. În plus, din cauza sărăciei, din ce în ce mai mulţi pacienţi nu-şi mai pot urma tratamentele, deoarece nu pot plăti diferenţa de bani între preţul întreg şi cel compensat al medicamentelor.

Starea de sănătate a populaţiei este determinată de accesul la sănătate, pe de o parte, şi de accesul la servicii de sănătate, pe de altă parte, şi este reflectată de o serie de indicatori de bază: natalitatea, mortalitatea generală pe cauze de deces, mortalitatea infantilă, grad de morbiditate etc.

Spor natural pozitiv

Din statisticile realizate de DSP rezultă faptul că judeţul Bistriţa-Năsăud are un spor natural pozitiv (0.57%), aceasta în contextul în care în România, în prezent, sporul natural este negativ, populaţia totală a României fiind în scădere.

Statistica a fost realizată prin analizarea datelor privind naşterile şi decesele înregistrate. În 2010, rata natalităţii în judeţul Bistriţa-Năsăud a fost de 10,82%, iar rata mortalităţii de 10,25%.

Sporul natural se calculează prin scăderea numărului de decese din numărul de nou născuţi.

Incidenţă crescută a bolilor respiratorii şi reumatice

Bolile aparatului respirator, bolile digestive, dar şi afecţiunile sistemului osteo - articular sunt principalele boli ca incidenţă în judeţul nostru.

Conform raportului de activitate prezentat de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Bistriţa-Năsăud, în anul 2010, principalele boli ca incidenţă au fost: bolile aparatului respirator (408%); bolile digestive (78,21%); bolile sistemului osteo – articular (69,28%); bolile pielii şi ţesutului celular subcutanat (51,15%) şi bolile aparatului genito-urinar (49,58%).

Potrivit medicilor specialişti, incidenţa crescută a afecţiunilor respiratorii şi a celor ale sistemului osteo - articular se justifică şi datorită climatului umed al judeţului cu temperaturi reduse în anotimpul rece.

Populaţie hipertensivă

Hipertensiunea arterială (HTA) este una dintre cele mai importante cauze de morbiditate şi mortalitate prematură care pot fi prevenite în ţările dezvoltate, dar şi în ţările în curs de dezvoltare. În România, aproximativ 40% din populaţie este hipertensivă, în timp ce rata de control a tensiunii arteriale este de numai 18%.

În judeţul nostru, în raportul emis de DSP, se menţionează că în 2010, în ceea ce priveşte rata prevalenţei principalelor boli cronice, HTA a înregistrat o valoare de 8,53%.

Speranţa de viaţă este de 73,71ani (70,81 ani la bărbaţi şi 76,72 la femei).

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5