Călător prin ținutul magic al lecturii, la Școala Gimnazială Budacu de Jos

Strategii de dezvoltare a potențialului creativ al elevilor - Dramatizarea

Unitatea școlară Școala Gimnazială Budacu de Jos cu limba de predare română, nivelul de învățământ preșcolar, nivelul de învățământ primar și nivel de învățământ gimnazial are următoarele structuri arondate: Grădinița cu Program Normal Jelna (două grupe), Grădinița cu Program Normal Monariu (o grupă) și Grădinița Cu Program Normal Budacu de Jos (două grupe). Numărul de elevi este 244 din care 90 în ciclul preșcolar, 88 în ciclul primar și 66 în ciclul gimnazial. În unitatea școlară funcționează 9 clase, din care 5 pe nivelul primar și 4 pe nivelul gimnazial. Cadrele didactice din unitatea de învățământ, în număr de 22, sunt titulare și au gradele didactice I și II .

Școala Gimnazială Budacu de Jos oferă un mediu educativ de calitate, într-un climat cald, primitor și stimulativ, în care fiecare elev este ajutat să se dezvolte corespunzător calităților și aptitudinilor sale, să-și formeze o imagine de sine pozitivă, să aibă încredere în capacitățile și în șansele sale de reușită. Instituția de învățământ valorizează fiecare elev și răspunde nevoii acestuia de adaptare într-o societate dinamică, deschis spre schimbare și învățare.

Școala Gimnazială Budacu de Jos asigură un cadru propice pentru formarea competențelor necesare continuării studiilor în forme superioare de învățământ. De asemenea este un factor educativ activ pentru întreaga comunitate în care „relația” școală-elev-părinte promovează aceleași valori și acționează armonic, dinamic și eficient.

Bunul mers al procesului de învățământ și rezultatele pe care le obținem depind de metodele folosite. Marii pedagogi au scos în evidență faptul că folosindu-se metode diferite se obțin diferențe esențiale în pregătirea elevilor, că însușirea unor noi cunoștințe sau comportamente se poate realiza mai ușor sau mai greu, în funcție de metodele utilizate.

Metodele sunt instrumente importante aflate la îndemâna profesorului, de a căror cunoștințe și utilizare depinde eficiența muncii educative.

Profesorul, cunoscând varietatea metodelor, particularitățile elevilor cu care lucrează, obiectivele pe care trebuie să le atingă, trebuie să acționeze pentru a-și valorifica pe deplin personalitatea, devenind el însuși un creator al metodelor și procedeelor didactice.

În organizarea unui învățământ centrat pe elev, profesorul devine un coparticipant alături de elev la activitățile desfășurate. El însoțește și încadrează elevul pe drumul spre cunoaștere. Elevii înșiși trebuie să organizeze ceea ce au auzit și văzut într-un tot ordonat și plin de semnificații. Dacă elevilor nu li se oferă ocazia discuției, a investigației, a acțiunii și eventual a predării, învățarea nu are loc.

Rolul dramatizării

DRAMATIZAREA este o metodă didactică foarte îndrăgită de elevi și foarte utilă în cadrul orelor de limba și literatura română. Ea oferă un mijloc distractiv de învățare, readuce afectivul în sala de clasă, pe scenă, implică elevii și le oferă oportunitatea de a avea un rol de interpretat. De asemenea le dezvoltă creativitatea, imaginația și abilitățile de comunicare.

În clasele mici dramatizările se fac pe baza povestirilor orale ale învățătorului și abia mai târziu, odată cu formarea deprinderilor de citire conștientă se apelează la textul scris.

Povestea ”Fata babei și fata moșneagului” de Ion Creangă s-a pus în scenă de un efectiv de 15 elevi ai Școlii Gimnaziale Budacu de Jos, coordonați de doamnele învățătoare de la ciclul primar. Prin intermediul acestei dramatizări se pun în evidență foarte bine unele aspecte: obiceiuri populare, antiteza dintre personaje, trăsăturile personajelor, triumful binelui asupra răului etc..

Lumea basmelor oferă copiilor o complexitate de personaje, de aceea poveștile lui Ion Creangă, aduc în limbajul său specific, exemple concrete de manifestare a minciunii, necinstei, a falsității, a îngâmfării. Prezența personajelor fantastice, (părul, cuptorul, fântâna, cățelușa, cufărul cu jivine) i-a introdus pe elevi în atmosfera de basm, reușind astfel să înțeleagă că acestea trăsături aparțin fantasticului. Prin dialog, gesturi, mimică elevii au reușit să interpreteze foarte bine rolurile, dezvoltându-și trăsăturile de caracter și simțul civic.

Expresiile folosite în limbaj dau copiilor libertatea de a râde, de a prețui sau disprețui fapte ale personajelor. Stimulați de limbajul popular la care se adaugă jocul specific, semnificația acestor obiceiuri populare aduce bucurie copiilor, îmbogățind prin forma și specificul limbajului, imaginația lor.

În concluzie, dramatizarea, în diferitele ei forme, solicită de la elevi nu numai spirit creativ, ci și implicare activă. Acest tip de lecție are un rol deosebit de important atât în însușirea, consolidarea, recapitularea materiei studiate, cât și în stabilirea relațiilor și interrelațiilor, în asigurarea unei participări afective a elevilor în comunicare.

Responsabil Cerc Pedagogic: prof. înv. primar Buf Monica

  prof. înv. primar Borzei Mirela

Autori: prof. înv. primar: Balaș Eliza

  prof. înv. primar: Demian Anuța

  prof. înv. primar: Soroiu Gabriela

  prof. înv. primar: Vărărean Dorina

  prof. înv. primar: Zaig Camelia