CANCERUL DE COL UTERIN

Este cel mai frecvent dintre cancerele aparatului genital feminin. El ocupa locul al doilea printre cancerele feminine, dupa cancerul sanului. El este o reala problema de sanatate publica in Romania, decesele consecutive acestei afectiuni inregistrand nivelele cele mai ridicate din Europa datorita diagnosticarii tardive a bolii, stadiu in care posibilitatile terapeutice sunt limitate. Acest fapt se datoreaza utilizarii pe scara redusa atit a testelor de screening (examenul citologic Babes-Papanicolau) cat si a celor aditionale (detectia de tipuri oncogene HPV).

Colul uterin se poate examina cu usurinta clinic, colposcopic si citologic. In mod normal, toate aceste investigatii ar trebui sa conduca la descoperirea maladiei in faze incipiente (stadiul 0), care sunt vindecabile in proportie de 100%. Din nefericire, la noi in tara depistarea cancerului colului uterin in stadii curabile este nesatisfacatoare.

Cancerul cervical este o tumoră malignă a colului uterin (porţiunea inferioară a colului uterin), care poate fi asimptomatică în primele stadii evolutive. Modificările celulare din cancer sunt evolutive (de la displazie intraepitelială până la cancer metastatic), procesul putând dura până la câţiva ani (uneori 10-20 ani), dar şi doar câteva luni. Identificarea precoce a leziunilor cervicale în stadiu precanceros maximizează şansele unui tratament curativ.În fazele incipiente, el poate fi detectat prin examen citologic cervicovaginal Babeş-Papanicolau şi poate fi tratat chirurgical. În fazele avansate, în care apar multiple metastaze, tratamentul este doar paleativ, cele mai multe cazuri evoluând către deces.

Printre factorii de risc se afla infectiile genitale- mai ales cele cu virus herpetic si cu papilloma virus, care sunt boli cu transmisie sexuala- multiplicitatea partenerilor sexuali, precocitatea vietii sexuale, faptul de a fi avut mai mult de un copil.Alti factori de risc pentru cancerul cervical sunt:

fumatul, in special femeile cu istoric indelungat de consum de tigarete;

un sistem imun compromis, mai ales femeile cu HIV (virusul imunodeficientei umane care provoaca SIDA); folosirea anticonceptionalelor orale pentru o perioada mai mare de 5 ani, probabil in relatie cu infectia HPV (Papilomavirusul uman).Calea concreta de transmitere:contact sexual genital-genital, anal-genital, manual-genital, oral-genital; contact cutanat direct cu zona genitală; transplacentar, de la mamă la făt. Deşi este eficient în prevenţia multor BTS, prezervativul nu asigură o protecţie totală împotriva infecţiei cu HPV. În fapt, infecţia virală poate apărea şi în cazul unui contact sexual nepenetrant.

HPV-ul produce leziuni de tip veruci (negi) palmo-plantare, ano-genitale, leziuni genitale pre-canceroase (cervicale, vulvare, vaginale, peniene), cancer de col uterin (cancer cervical), papiloame orale, cancere orofaringiene. Leziuni precanceroase caracteristice (displazie) preced aparitia cancerului. Uneori nu se manifesta adesea prin nici un semn, dar orice sangerare sau pierdere colorata cu sange (dupa raporturile sexuale, intre fluxurile menstruale, dupa menopauza) constituie semnale de alarma. Netratat, cancerul de col uterin se intinde, mai intai local (la vagin, la vezica, la corpul uterin, la rect). Sunt posibile metastaze in ficat.

Depistarea cancerului de col uterin implica efectuarea unui frotiu cervicovaginal. La inceputul vietii sexuale sunt recomandate doua frotiuri la interval de un an, apoi un frotiu la aproximativ 3 ani pana la varsta de 65 ani, aceasta frecventa putand fi crescuta pentru femeile care prezinta risc. Depistarea este cu atat mai importanta cu cat, daca poate fi tratat chiar de la inceputul sau, acest tip de cancer se vindeca in aproape toate cazurile.

Vaccinul este indicat mai ales la acele femei care nu au luat niciodata contact cu virusul, de unde si ideea vaccinarii fetitelor. Poate fi uneori indicat si la femei care au avut o infectie cu un anumit tip viral, pentru a fi protejate impotriva celuilalt tip oncogen continut in vaccin.Vaccinarea este importanta datorita faptului ca viata sexuala a tinerilor este cu mult mai activa decat acum 20-30 de ani. Daca initial vaccinarea anti- HPV(vaccin papillomavirus uman) a inceput cu grupele de virsta intre 12-14 ani ulterior s-a extins la toate persoanele cuprinse in grupa de varsta 12-24 ani care solicita vaccinul, prioritare fiind elevele si studentele. In acest moment, Directia de Sanatate Publica Bistrita-Nasaud are disponibile cantitatile necesare de vaccin pentru 400 de solicitari.

Pentru a beneficia de vaccinare gratuita, persoanele doritoare trebuie sa inceapa vaccinarea cu prima doza fie la cabinetele medicale din unitatile de invatamint,fie la cabinetele medicilor de familie sau la cele de ginecologie . Vaccinarea consta in administrarea a 3 doze de vaccin, schema recomandata fiind de 0, 1(respectiv la o luna dupa administrarea primei doze) si 6 luni (respectiv la sase luni de la administrarea primei doze)i. Termenul de valabilitate al vacinurilor este pina la inceputul lui 2013. Persoanele de sex feminin cu virsta peste 24 de ani se pot vaccina anti-HPV numai dupa consultul si la recomandarea medicului ginecolog, pe baza rezultatelor testului Babes-Papanicolau.

Soc. Mirela Parker, Compartiment Promovarea Sanatatii al DSP- BN