Cetatea RODNEI – mereu tânără

A apărut numărul 28 al revistei bianuale ”Cetatea Rodnei”. Dacă numărul anterior era dedicat sărbătorii Nașterii Domnului, cel actual este închinat Învierii Domnului.
Cu subtitlul ”Revistă socio-culturală și de aspirație creștină”, având ca editor Primăria comunei Rodna, înscrie o pagină prețioasă în istoria acestor meleaguri și nu numai.
Dacă spațiul natural este străjuit de Munții Rodnei, cel spiritual este luminat de oamenii acestor locuri. Cele două entități eterne, ne duc cu gândul la Sf. Apostol Ioan ”La început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul.” (Ioan, cap.1, Noul Testament).
”Cuvântul” Cetății Rodnei aparține unor intelectuali de elită înscriind aceste locuri de legendă și pe oamenii lor în arealul național și de ce nu – universal. Spre a ne face o idee voi enumera colegiul de redacție: prof. Liviu Păiuș - director fondator, drd. Ing. Gherasim Solovestru Domide – redactor șef, prof. Emil Bălăi – redactor șef adjunct, conf. Univ. dr. Mircea Mureșianu – redactor responsabil, prof. Iacob Gușă, ing. Alexandru Jauca, dr. Alexandru Nășcan, drd. Octavia Domide.
Conținutul revistei demarează cu articolul ”Învierea Domnului, intrarea în Împărăție” aparținând prof. drd. Ioan Florin Poienaru: ”Este ziua Învierii, zi istorică dar și eternă care deschide planul orizontalității istoriei în cel transcedental, nemuritor care ne oferă în fiecare am șansa unei treceri sufletești reale în Împărăția Domnului de aici de pe pământ ...”
”Un Paște de neuitat” ne poartă cu sufletul și inima la Rodna alături de preotul Leon Pop ce-a slujit în parohia ortodoxă 13 ani. Poeme de Paști cu George Coșbuc (La Paști) și M. Popescu (Paștile) întregesc sufletul divin al Învierii.
Paginile de istorie și administrație aparțin unor personalități precum Adrian Onofreiu ”Moștenirea Graniței Militare și evaluarea proprietăților imobiliare din Rodna în a doua jumatate a secolului al XIX-lea”, cu puternic ecou în contemporaneitate.
”Cetatea naturală a Rodnei, oamenii ei și spiritul divin”, aparținând conf. univ. dr. Mircea Mureșianu este un capitol din cartea recent apărută ”RODNA – Repere de Geografie Agropastorală, Muntele Fluieroasa, Analiză de caz” despre care ne scrie atât de frumos d-na profesoară Rodica Bălăi: ”A citi ceva scris de d-nul conf. univ. dr. Mircea Leontin Mureșianu e întotdeauna un prilej de încântare. Pe lângă vastele cunoștințe din domeniul specialității, textele domniei sale uimesc prin limbajul ales, cu subtile metafore unui literat de rasă” (în ”Mircea Leontin Mureșianu – Despre Rodna și oamenii ei de ieri și de azi” - cu o copertă splendidă). Dorin Dologa ”Circumscripția de Dare a localității Rodna din 12 octombrie 1698”, întregește paginile administrative.
Valoare indită are ”Raportul scris Pilat guvernatorul Iudeii către Tiberiu împăratul Imperiului Roman imediat după răstignire” găsit în una din bibliotecile Vaticanului de către un student german care se afla la Roma pentru studii teologice.
Maria Onofreiu continuă ”prezentarea evoluției cazului fundației Ion Gălan din Ilva Mare în care s-a implicat constant și Florian Porcius”.
Preotul Ilie Pioraș îl aduce pe ”Protopopul Gherasim Domide într-un tablou jubiliar” realizat în urmă cu peste 100 de ani (1905) de A. Roșu.
Folcloristul de renume, prof. Liviu Păiuș vorbește despre ”O valoroasă culegere de folclor someșan” de Artemiu Publiu Alexi elev al școlii blăjene, originar din Sângeorz-Băi, care între 1863-1868 a fost elev la Gimnaziul românesc greco-catolic din Blaj. ”Poezii poporale”, 1869, notează despre satul arhaic cu obiceiurile și tradițiile specifice, despre ”Leacul dragostei” tema nevestei fugite.
Remember Florea Gușă (1956-1997) arată, prin familia profesorilor Emil și Rodica Bălăi și a lui Viorel Conkan, că rodnenii nu-și uită valorile.
Sunt 20 de ani de când a plecat să picteze îngeri așa cum a realizat copertele volumelor de versuri ”Îngerul curgerii” sau ”Suflet – kilometrul zero” aparținând d-lui profesor Emil Bălăi. Acesta care scrie despre Florea în ”Florea Gușă – suflet chinuit năzuind spre ideal” referindu-se la publicarea cărții ”Florea Gușă – pictor si poet. Antologie îngrijită de Ana Berengea și Ionela-Maria Berengea”, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2004, volum care in peste 150 de pagini cuprinde reproduceri de grafică și versuri ale celui prea timpuriu plecat dintre noi. Versurile lui Florea Gușă ilustrează grafica pentru că ”ajunge prea arareori la nivelul calitativ atins de plastica sa” (noteaza d-nul Emil Bălăi).
”Îngerul culorilor” este un alt capitol al vieții lui Florea Gușă surprins cu atâta sensibilitate și valoare artistică de către d-na profesoară Rodica Bălăi.
”Îngerul s-a născut și și-a crescut nevinovăția într-o lume de taină, de vis. O rază caldă de lumină, ivită în acel loc paradisiac, scăldat în soare, unde cîntecul păsărelelor se îngână cu susurul blând al pârâiașului din grădină”.
A părăsit raiul pământesc și a plecat la 41 de ani (1997), in acel etern zbor, la doar un an după nepotul său, Lucian, plecat prea devreme dintre noi, la doar 21 de ani. Au trecut 20 de ani de cand Florea a plecat, iar mama Maria l-a urmat in zbor, acum aproape un an, la 91 de ani. Dumnezeu sa va aibă in pază, suflete dragi!
”Amintiri despre Florea Gușă” aparțin lui Viorel Conkan ce l-a cunoscut la Clubul elevilor din Rodna, ca proaspăt absolvent al Liceului de Arte Plastice din Baia Mare și de care l-a legat o prietenie sinceră, îndemnându-l să picteze. A urmat sfaturile lui Florea și a scris chiar. Revista de față îl lansează în poezie cu ”E primăvară” și ”Dragostea” (Debut – Viorel Conkan).
Gherasim Solovestru Domide vorbește despre cartea preotului Ilie Pioraș ”Valea Măgherușului – Biserică și școală”, Editura G. Coșbuc, Bistrița, 2016, alt fiu al Rodnei, legăturile cu Nepos și Valea Măgherușului.
Membrii ai Astrei năsăudene și ai Ligii Scriitorilor din Năsăud își găsesc un loc aparte în revistă prin lucrări precum ”Năsăudenii în volumul Itinerarii axiomatice ale culturii ieșene” - Ioan Mititean, ”Drumul spinos al stomatologiei de la empirism la profesie medicală și știință” aparținând prof. dr. Alexandru Rotaru și dr. Traian Dascăl sau ”Gavrilă Istrate, un rapsod al Văii Someșului” de Mircea Daroși.
Partea pedagogică aparține prof. Vali Ganea și Cornelia Partene prin ”Probleme actuale ale tineretului și cauzele acestora”, ing. Alexandru Ioan Jauca - ”Produse accesorii ale pădurii Materii prime pentru industria taninurilor”, ”Subdialectele dacoromâne vestice” - prof. Nicolae Domide, ”Între tradițional și modern în predare” - prof. înv. Primar Ana Emilia Bodriheic și Doru Călin Bodriheic.
Partea literară este susținută de elevi ai Școlii Gimnaziale ”Florian Porcius”, Rodna precum Cristina Hetea, clasa a VIII-a C, ”Primăvara”, ”La Paști” - Doriana Bodriheic clasa a III-a A si Emiliana Bodriheic.
Conducerea Școlii din Rodna nu uită ”Elevii rodneni premiați la Olimpiadă” Cârdan David Andrei, clasa a IV-a A (înv. Domide Anuța), mențiune la Olimpiada de Matematică, faza județeană; Debrețeni Daria, clasa a V-a C (prof. Domide Elena), premiul I Olimpiada de Matematică, premiul II la handbal și fotbal, prof. Creușteanu Lucian și prof. Răzvanță Cristian, prin Luncan Steliana la crosul ”Maria Cioncan”.
Revista încheie omagiul adus Sfintelor Paști prin preotul Gheorghe Ganea despre ”Corala Armonia la Rodna” și nu în ultimul rând despre ”Gavrilă Istrate, un rapsod al Văii Someșului” în care Mircea Daroși vorbește despre tatăl ilustrului literat de la Iași, Gavrilă Istrate, și creația sa populară, cu profunde legături sufletești la Rodna.
Lecturând revista ”Cetatea Rodnei” devenim mai bogați sufletește, o revistă serioasă, documentată, în spiritul timpului, cu grafică pe măsură aparținând lui Florea Gușă sau poze de epocă ori contemporane din colecții personale sau Dionisie Nagy.