Conducerea Consiliului Judeţean promite proiecte de reabilitare cu fonduri europene

Castelele Teleki din satele Posmuş şi Comlod figurează pe lista bunurilor aparţinând domeniului public al judeţului Bistriţa-Năsăud. La începutul anului, consilierii judeţeni au aprobat începerea procedurilor privind încheierea unui parteneriat public-privat în vederea reabilitării castelelor de la Posmuş şi Comlod. Vicepreşedintele CJ Luca Iancu a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că, se lucrează la proiecte de finanţare pentru ca cele două castele să fie reabilitate prin fonduri europene.

Castelul de la Posmuş

Potrivit vicepreşedintelui CJ, s-au arătat interesaţi de castelul de la Posmuş, cei de la Universitatea Babeş-Boyai, şi se lucrează la un asemenea proiect. Se pare că intenţia celor de la UBB este mai veche, discuţii în acest sens se poartă de mai bine de un an, de pe vremea fostului preşedinte CJ Gheorghe Marinescu.

Castelul Teleki din satul Posmuş, comuna Şieu, datează din 1752, secolul XIX şi este un monument istoric de importanţă naţională. Castelul a aparţinut familiei nobiliare Teleki, şi nu a fost revendicat de urmaşii conţilor. În anul 1999, terenurile aferente castelului Posmuş au fost preluate de către Consiliul Judeţean şi parcul aferent pentru a-l întreţine şi exploata, dar nu s-a făcut nimic în acest sens.

Castelul de la Comlod

Castelul de la Comlod a intrat în atenţia senatorul Ioan Sbârciu şi a reprezentanţilor Universităţii de Arte şi Design din Cluj-Napoca, care pregătesc şi ei un proiect de reabilitare, tot cu fonduri europene. Castelul Teleki din satul Comlod, comuna Milaş, a fost construit în anul 1756. Castelul este compus din clădiri şi terenuri ce au peste zece hectare.

Prezentul arată sumbru

În acest moment, castele Teleki se află într-o stare avansată de degradare şi sunt neutilizate sau folosite impropriu ca spaţiu de depozitare, bar, adăpost animale. În acest sens, arhitectul Mihaela Someşan de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional trage un semnal de alarmă.

„Zidurile prezintă fisuri, bolţile sunt parţial prăbuşite, umiditatea este excesivă. Apa pătrunde în imobil, atât ca urmare a deteriorării şarpantei şi învelitorii, cât şi prin absenţa izolaţiilor şi a infiltraţiilor de ape pluviale la baza clădirilor, igrasia urcă până la 2-3 metri. Tâmplăriile, finisajele şi componentele artistice sunt compromise, smulse sau lăsate să cadă, ameninţând cu dispariţia, parţială sau totală, a acestor monumente. Statutul lor pentru zonă, judeţ şi ţară fac iminente găsirea unor funcţiuni adecvate şi gândirea unor intervenţii de maximă urgenţă, care să vizeze prioritar conservarea”, declara arhitectul Mihaela Someşan într-un material trimis pe adresa redacţiei noastre.

Potrivit specialiştilor de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, prioritară ar trebui să fie conservarea celor două reşedinţe nobiliare, urmând ca, atunci când vor exista fonduri şi specialişti, să urmeze restaurarea.

„Sprijinirea legală din partea administraţiei judeţene a acestor intervenţii, prin realizarea şi întocmirea proiectelor de conservare, ar constitui un pas important, un suport pentru găsirea unor surse de finanţare sau cofinanţare a execuţiei”, a conchis arhitectul Mihaela Someşan.