Conferință și lansarea volumului „Din țara lui Coșbuc și a lui Rebreanu. Cultură și literatură în ținutul grăniceresc” de Mircea Popa

Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud.
Parteneriate.
Conferința „Din trecutul cultural al Țării Năsăudului” pe care Prof. univ. dr. Mircea Popa a susținut-o în Sala de Conferinţe „Ion Muşlea” a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” urmată de lansarea volumului: „Din 𝑡̦𝑎𝑟𝑎 lui Coșbuc și a lui Rebreanu. Cultură și literatură în ținutul grăniceresc” de Mircea Popa.
Au prezentat: Horia Bădescu, Ioan Chirilă, Ion Cristofor, Ioan Pintea, Vasile G. Dâncu. Amfitrion: Valentin Orga.
Organizatori: Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj, Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, Primăria Comunei Parva, Editura Școala Ardeleană.
𝐌𝐢𝐫𝐜𝐞𝐚 𝐏𝐨𝐩𝐚: Am conceput, cu ani în urmă, o suită de cărți aparținând geografiei literare. În rândul acestora s-au numărat volume despre Bihor („Pagini bihorene”, 2003; „De la Samuil Vulcan la Iosif Vulcan. O panoramă a scrisului din Bihor până în 1918”, 2018; „Repere bihorene”, 2020), Blaj („Uleiul din candelă. Astra și spiritul Blajului”, 2009), Cluj („Ferestrele Clujului. Exerciții de memorie culturală”, 2014, 2015; „Cuibul privighetorilor. Clujul literar după Marea Unire”, 2017; „Peisaje culturale clujene”, 2024), continuând cu lucrări despre Sălaj („Momente culturale silvane”, 2015) etc. Acum a sosit momentul să adaug acestei serii o carte despre scriitori din zona Bistrița-Năsăud.
Au venit la rând aceste incursiuni, întrucât, de-a lungul timpului, am scris despre mulți autori din această arie geografică, ținut care se distinge prin faptul că a dat culturii naționale doi scriitori de o importanță covârșitoare: poetul George Coșbuc și prozatorul Liviu Rebreanu. Trei dintre zonele de care m-am ocupat, Blaj, Bihor și Năsăud, își datorează înflorirea culturală faptului că acolo a existat un învățământ românesc în limba națională: din 1754, la Blaj, din 1828, la Beiuș, din 1863, la Năsăud. Aceste școli românești au fost adevărate creuzete de formare a intelighenției transilvănene, soldate în plan cultural și literar cu veritabile curente de renaștere națională, care au lăsat urme durabile în presă, învățământ, edituri, stimulate și de existența mai multor asociații culturale și literare, care au influențat scrisul în mod direct și eficace. Fie că vorbim de Asociațiunea Astra, fie că vorbim de lepturiștii orădeni, de Societatea „Petru Maior” de la Budapesta sau de „Virtus Romana Rediviva” de la Năsăud, toate acestea au creat cadrul firesc de afirmare și dezvoltare. reacţiile:
 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5