Conferinţele Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc”, iniţiate şi coordonate de scriitorul Ioan Pintea

Conferinţele Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc” din Bistriţa, iniţiate şi coordonate de directorul Ioan Pintea, au devenit, în doar câţiva ani, un autentic act de cultură, o manifestare tematică de prestigiu, cu un larg ecou în rândul consumatorilor de cultură, în general. De fiecare dată, sălile de conferinţe se dovedeau a fi neîncăpătoare pentru cei care doreau să se întâlnească cu somităţi în diverse domenii. Au fost prezenţi de multe ori elevi şi studenţi, scriitori, oameni politici, profesori, pensionari, toţi atraşi de tematica propusă şi de numele conferenţiarului.
Dacă ultima conferinţă a anului 2014 a fost susţinută de academician Ioan Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, prima din acest an l-a avut la catedră pe prof. univ. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului universităţii clujene. Semn că universitarii clujeni, şi nu numai, găsesc la Bistriţa un auditoriu interesat şi, deopotrivă, avizat. Amintim faptul că în ultimii 2 ani, spre exemplu, au conferenţiat la Bistriţa invitaţi ai directorului Ioan Pintea şi sprijiniţi îndeaproape de Consiliul Judeţean nume care nu mai au nevoie de nicio referinţă: Virgil Nemoianu, Mircea Martin, Ioan Pop, Daniel Perdigoa, Virgil Mihaiu, Mihai Zamfir, Mihai Cimpoi etc.
Prima întâlnire din acest an din cadrul conferinţelor bibliotecii l-a avut ca invitat, cum spuneam, pe Ioan Chirilă. Tema propusă „Cetatea Bistriţei – confesiune, limes şi punct de comuniune” abordată într-un ton academic, a suscitat un deosebit interes, publicul participant (printre care prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, lector univ. Dorin Dobra, scriitorii Mircea Măluţ, Victor Ştir, Gavril Moldovan), aflând noutăţi interesante despre Bistriţa. Vorbim despre Bistriţa – cetate încă din secolul II-III din epoca romană; prin 1336 apar neînţelegeri şi procese vizavi de păduri între români şi saşi; în secolele XIV-XVI, din punct de vedere confesional, aici trăiau ortodocşi şi romano-catolici, primii români care au pătruns în Cetatea Bistriţei au fost greco-catolicii. În 1453, Bistriţa s-a declarat cetate liberă. Domnitorul Ştefan cel Mare, aflăm din conferinţa universitarului clujean, a fost citat într-un proces, fiind chiar sancţionat pentru neprezentare. Vorbnd despre oamenii care au rădăcini în această zonă, au fost amintiţi episcopul Grigore Bănulescu, originar din Bistriţa, întemeietorul Academiei Teologice din Chişinău (o stradă din Capitala Republicii Moldova îi poartă numele), Sfinţii martiri năsăudeni, Cuviosul Ierarh Pahomie de la Gledin, Liviu Rebreanu şi George Coşbuc etc.

....................................................................
Din respect pentru cititorii noştri, care dau zilnic 1 leu pe ziar, acest material poate fi citit integral numai în ediţia tipărită.