CONSTANTINA RAVECA BULEU
Constantina Raveca Buleu s-a născut la 16 martie 1979, la Bistriţa, din părinţi intelectuali, descendenţi ai unei străvechi familii din Prundu Bârgăului, localitatea copilăriei, a primilor ani de şcoală şi a Liceului „Radu Petrescu” pe care îl absolvă în anul 1997. A urmat cursurile Facultăţii de Litere a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj - Napoca, secţia Limba şi literatura română – limba şi literatura germană, pe care o termină în 2002, apoi continuă cursurile masteratului Istoria ideilor – istoria imaginilor, din cadrul aceleiaşi facultăţi, dându-şi doctoratul în filologie cu teza Paradigma puterii în secolul al XIX-lea, tot la Universitatea „Babeş-Bolyai”, cu calificativul Summa cum laude, în 2008, când devine şi membră a Uniunii Scriitorilor.
Afilieri: membră a Uniunii Scriitorilor din România; membră a Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată din România
Granturi şi burse de cercetare: un stagiu de cercetare la Universitatea din Bologna (2005); un stagiu de cercetare la Jawaharlal Nehru University, New Delhi, India (2009)
Premii: Biblioteca Judeţeanã “Octavian Goga”, în cadrul celei de-a doua ediţii a “Anului editorial 2007 – carte şi presã clujeanã”, premiul pentru eseu
Participări la congrese, colocvii şi simpozioane: participări la sesiunile de comunicări ştiinţifice, cu lucrări din domeniile: lingvistică, literatură română, literatură comparată (în perioada studiilor universitare), şi la congrese, conferinţe şi colocvii (în perioada studiilor postuniversitare): Michel Foucault – după 20 de ani, Cluj-Napoca, 29-30 octombrie, 2004; Colocviul internaţional „George Bariţ – cetăţean al lumii”, Cluj-Napoca, 12-14 octombrie, 2005; Colocviul ALGCR, Marile oraşe şi literatura, Sibiu, 13-15 iulie, 2007; Al IV-lea simpozion naţional de jurnalism, Forme ale manipulării opiniei publice, Cluj-Napoca, 16-17 noiembrie, 2007; Conferinţe la Köln şi la Bonn, 29 mai – 3 iunie 2008 (Literarische Begegnung im Zeichen der Partnerschaft Klausenburg – Köln); Festivalul şi Colocviul Internaţional „ZILE ŞI NOPŢI DE LITERATURĂ”, ediţia a IX-a; Neptun / Mangalia, 05-09 iunie, 2010; Al IX-lea simpozion naţional de jurnalism, cu participare internaţională, Documentarea în jurnalism, Cluj-Napoca, 22-23 octombrie 2010
Volume personale: Reflexul cultural grec în literatură. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003, Dostoievski şi Nietzsche. Congruenţe şi incongruenţe. Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004, Patru eseuri despre putere. Napoleon, Dostoievski, Nietzsche, Foucault. Prefaţă de Ştefan Borbély, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007
Alte publicaţii: articole în volume colective, precum şi studii, articole şi cronici literare publicate în: „Apostrof” (unde public lunar), ,,Discobolul”, ,,Echinox”, ,,Tribuna”, ,,Steaua”, „Observator cultural”, ,,Caietele Echinox”, „Contemporanul/ Ideea Europeană”, „Euphorion. Revistă de literatură şi artă”
Referinţe critice
Ştefan Borbély: Eleganţă şi erudiţie, în: „Apostrof”. Nr. 12 (247), 2007
„Fire în esenţă senină, ludică, sublimată auster în identitatea unei sobrietăţi disciplinate ce urcă din respectul obiectiv şi avizat pentru actul de cultură, Constantina Raveca Buleu e cel mai realizat nume de până acum al seriei postdecembriste de tineri comparatişti clujeni. Ea a pornit la drum sistematic, ambiţios şi precis, făcând remarcabile studii de diacronie culturală, materializate în volumul Reflexul cultural grec în literatură (Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă, 2003), a trecut apoi la abordarea preponderent speculativă, de profunzime, a unei relaţii intelectuale specializate (Dostoievski şi Nietzsche: Congruenţe şi incongruenţe, Cluj-Napoca: Ed. Limes, 2004), oprindu-se în cele din urmă, preţ de un doctorat aflat în curs de finalizare, la reprezentările culturale şi literare ale puterii în secolul al XIX-lea. [...] Cărţile de până acum ale Constantinei Raveca Buleu confirmă din plin stilul înalt, perfecţionist al omului care le-a conceput. Conţinând numeroase aspecte discutate în premieră în exegeza românească, de pe poziţia unei excelenţe stilistice echilibrate, care face ca volumele să fie foarte dense la lectură, cărţile Constantinei Raveca Buleu confirmă o vocaţie erudită de tip universitar, combinată cu o disciplină bibliofilă de esenţă constructivă, sistematizatoare, caracteristică pentru un om cu har şi chemare pentru actul peren de cultură, care suferă atunci când nu găseşte toate cărţile de care are nevoie şi exultă atunci când liniştea bibliotecii îi oferă calmul uman şi intelectual în spiritul cărora a ales, foarte frumos şi discret, să trăiască.”
Horia Gârbea: Şapte cărţi noi în şapte fraze fiecare, în Luceafărul de dimineaţă, Nr. 2, ianuarie, 2008
„Contează poate contextul formării, dar mai cu seamă înzestrarea şi studiul autoarei. Tânăra cercetătoare cu nume aiuritor izbuteşte să fas¬cineze lectorul într-un volum care numai facil nu este, dar se citeşte ca romanele poliţiste.[...] studiul despre Napoleon ar merita două coperţi de carte, ba şi un premiu pe care un juriu dibaci ar trebui să îl acorde. Talentul fără erudiţie e ca pălăria fără cap, dar Constantina [...] le are pe amândouă, adică pe toate patru, cum se vede şi dintr-o poză de co¬pertă. Bravo ei, să mai scrie!”
LISTA PUBLICAŢIILOR
Cărţi
Reflexul cultural grec în literatură. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2003
Dostoievski şi Nietzsche. Congruenţe şi incongruenţe. Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004
Patru eseuri despre putere. Napoleon, Dostoievski, Nietzsche, Foucault. Prefaţă de Ştefan Borbély, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007
Articole în volume colective
Despre Dostoievski. Fragment. În: Cuvinte. Almanah literar 2006. Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2006, p. 79
Despre Nietzsche. Fragment. În: Cuvinte. Almanah literar 2006. Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2006, p. 80
Minoratul perpetuu. Dialog între Kant şi Foucault. Fragment. În: Caietele Colocviului Naţional al Tinerilor Scriitori. Ediţia a doua, 3-4 mai 2007, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007, p. 15
Minoratul perpetuu. Dialog între Kant şi Foucault. În: Literatură tânără. 2007. volum alcătuit de Irina Petraş, Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007, pp. 251-254
Triptic răsfrânt în oglinzi multiple. În: Iop Popescu-Brădiceni: Metodologia focului viu. Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, pp. 231-233
Manipularea formelor simbolice. În: Forme ale manipulării opiniei publice. Coordonator: Ilie Rad, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2008, pp. 93-106
Parisul conspiraţiilor. Francmasoni, iluminaţi şi reflexiile lor literare – Dumas şi Balzac. În: Oraşul şi literatura. Coordonator Dumitru Chioaru, Cuvânt înainte de Paul Cornea, Editura ART, Sibiu, 2009
SF-ul ca profesiune de credinţă. În: Cornel Robu: Teoria pierde omenia. Theory Kills Sympathy. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009, pp. 521-523
Forme simbolice ale puterii în Europa secolului al XIX-lea. În: Festivalul Internaţional „Zile şi nopţi de literatură”/Marginalizarea literaturii? – Literature, Marginalized? – La marginalization de la littérature?, Uniunea Scriitorilor – Institutul Cultural Român, Bucureşti, 2010, pp. 110-118
Studii, articole şi cronici literare
Reflexe ale Greciei antice în Renaştere. în „Discobolul”, nr. 52-53-54, aprilie-mai-iunie, 2002
Iniţieri contemporane. în „Echinox”, nr. 10-11, iulie, 2002
Memoria sau timpul regăsit. O mitologie în versuri . în „Tribuna”, nr. 38, aprilie, 2004
Cafeneaua Kafka. în „Steaua”, nr. 6, iunie, 2004
Crezul unui fabricant de iluzii. în „Steaua”, nr. 6, iunie, 2004
Ciorba de burtă. în „Steaua”, nr. 12, decembrie, 2004
Singurătatea dintr-un jurnal de lectură. în „Steaua”, nr. 1-2, ianuarie-februarie, 2005
Utilitatea repetiţiei. în „Steaua”, nr. 1-2, ianuarie-februarie, 2005
Pledoarie pentru un histrionism terapeutic, creator şi vital. în „Steaua”, nr. 5, mai, 2005
Jurnalul liric al unui poet singur în cuvinte. în „Steaua”, nr. 12, decembrie, 2005
Teatrul (ne)uitat. în „Steaua”, nr. 1-2, ianuarie-februarie, 2006
Transparenţa şi reflexia. în „Steaua”, nr. 1-2, ianuarie-februarie, 2006
Grădinile şi cerurile parohului din Chintelnic. în „Steaua”, nr. 4-5, aprilie-mai, 2006
Arta „hoţului de jucării”. în „Steaua”, nr. 6, iunie, 2006
Poarta leilor sau primul pas în asanarea istoriografică. în „Steaua”, nr. 7-8, iulie-august, 2006
Identitatea culturală – obsesia criticului ca Ianus bifrons. în „Steaua”, nr. 12, decembrie, 2006
Fantazări necesare. în „Steaua”, nr. 12, decembrie, 2006
Dialoguri în raza de fascinaţie a Maramureşului. în „Steaua”, nr. 12, decembrie, 2006
Avatarurile recunoaşterii. în „Steaua”, nr. 12, decembrie, 2006
„Triptic răsfrânt în oglinzi multiple” în „Steaua”, nr. 12, decembrie, 2006, reluat în: Iop Popescu-Brădiceni: Metodologia focului viu. Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, pp. 231-233
Catolicism / pravoslavnicie. Nietzsche şi Dostoievski. în Caietele Echinox, nr. 6, 2004
„Trăiască tinereţea splendidă a lumii!”. în Caietele Echinox, nr. 7, 2004
Petru Popescu: Prins. în Caietele Echinox, nr. 7, 2004
După şaizeci de ani. Jurnal de război. în „Steaua”, nr.1-2, ianuarie-februarie, 2007
Noica, Eminescu şi corectitudinea identităţii culturale. în „Steaua”, nr.1-2, ianuarie-februarie, 2007, p. 63
O nouă interpretare a feţelor literare ale lui Adrian Marino. în „Steaua”, nr.3, martie, 2007
O teatralitate orfică aparte. în „Steaua”, nr.4-5, aprilie-mai, 2007
Reflex leonin secund. în „Steaua”, nr. 6, iunie, 2007
Spiritul milenarist şi ideologia politică modernă. în „Observator cultural”, nr. 361, 1-7 martie, 2007
Dumitru Ţepeneag văzut de Nicolae Bârna. în „Apostrof”, nr. 11, 2008, pp. 12, 28
Modernism şi antimodernism. în „Apostrof”, nr. 12, 2008, pp. 30-31
Schiţe despre mentalităţi. în „Apostrof”, nr. 1, 2009, p. 26
Despre cultură şi fericire. în „Apostrof”, nr. 2, 2009, pp. 25-26
Predestinarea cărţii. în „Steaua”, nr. 3, martie, 2009, pp. 53-54
Rafinament şi erudiţie. în „Apostrof”, nr. 3, 2009, pp. 27-28
Eul reconstituit pe voci multiple. în „Apostrof”, nr. 4, 2009, p. 21
Ubicuitatea puterii. în „Contemporanul/ Ideea Europeană”, nr. 6, 2009
SF-ul ca profesiune de credinţă. în „Apostrof”, nr. 6, 2009, p. 16; reluat în: Cornel Robu: Teoria pierde omenia. Theory Kills Sympathy. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009, pp. 521-523
Lecţiile critice ale memoriei. în „Apostrof”, nr. 7, 2009, p.17
Spectacol şi putere. în „Contemporanul/ Ideea Europeană”, nr. 7, 2009, p.11
Selecţia miturilor. Eliade. în „Contemporanul/ Ideea Europeană”, nr. 8, 2009, p. 11
Un profesionist al prozei. în „Apostrof”, nr. 9, 2009, p.23
„Inactuale” dilematice. în „Apostrof”, nr. 10, 2009, pp. 22-23
Locul Contemporanului ţine de idealism. în „Contemporanul/ Ideea Europeană”, nr. 10, 2009, p. 24
Memoria ludică. în „Tribuna”, 1-15 noiembrie, anul VIII, 2009, pp. 21-22
Îngerul cu laptop sau fascinaţia (re)povestirii. în „Apostrof”, nr. 11, 2009, p.37
Magia povestitorului. în „Apostrof”, nr. 12, 2009, pp.30-31
Un roman „cu cheie”. în „Apostrof”, nr. 1, 2010
Aforisme şi „aletheofanii”. în „Apostrof”, nr. 2, 2010
Identitatea culturală a românilor. în „Apostrof”, nr. 3, 2010
Mărturisirile unui om de cultură. în „Apostrof”, nr. 4, 2010
Oameni din Est. în „Apostrof”, nr. 5, 2010
Tratat versificat de supravieţuire. în „Apostrof”, nr. 6, 2010
Nicolae Manolescu în modulaţiile critice ale lui Ion Bogdan Lefter. în „Apostrof”, nr. 7, 2010
„Terapeutul înnăscut”. în „Apostrof”, nr. 8, 2010
De la personajul istoric la proiecţia lui ficţională. în „Luceafărul de dimineaţă”, nr. 28/2010; reluat în „Euphorion. Revistă de literatură şi artă”, nr. 9-10, 2010
Autoportret în interviuri. în „Apostrof”, nr. 9, 2010
Andrei Marga despre Joseph Ratzinger. în „Apostrof”, nr. 10, 2010
În cheie nietzscheană... . în „Apostrof”, nr. 11, 2010
Jocuri literare cu puterea (Nichita Danilov, Ambasadorul invizibil: Roman în şase tablouri). în „Apostrof”, nr. 12, 2010
Între documentare şi opinie. Scriitori străini în presa secolului al XIX-lea. în: „Studia Universitatis Babeş-Bolyai Ephemerides”, nr. 2, 2010
Ştefan Bobély, Pornind de la Nietzsche…, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010. în: „Studia Universitatis Babeş-Bolyai Ephemerides”, nr. 2, 2010
Lucian Ionică, Dicţionar explicativ de televiziune englez-român, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005. în: „Studia Universitatis Babeş-Bolyai Ephemerides”, nr. 2, 2010
Cărţi formative. în „Apostrof”, nr. 1, 2011
LISTA DE CITĂRI
Dorica Boltaşu: Constantina Raveca Buleu, Reflexul cultural grec în literatură. în: „Observator cultural”. nr. 225, 15 iunie, 2004
Paul Cernat: Un maraton comparatistic. în: „Observator cultural”. nr. 124 (381) 19-25 iulie, 2007
Ştefan Borbély: Eleganţă şi erudiţie. în: „Apostrof”. nr. 7, iulie 2007
Cristina Miloş: Patru eseuri despre putere. în: „Steaua”. nr. 1, 2008
Horia Gârbea: Şapte cărţi noi în şapte fraze fiecare. în: „Luceafărul de dimineaţă”. nr. 2, ianuarie 2008
Ion Popescu Brădiceni: Eveniment cultural. în: „New York Magazin”. nr. 557, 13 februarie, 2008
Daniela Gîfu: Fascinaţia puterii. în: „Cetatea culturală”. Seria a II-a, an IX, nr. 6 (78), iunie 2008, Cluj-Napoca
Ingmar Brantsch: Literarische Begegnung im Zeichen der Partnerschaft Klausenburg – Köln. în: „Siebenbürgische Zeitung. Zeitung der Gemeinschaften der Siebenbürger Sachsen“. 14 iulie 2008
Andi Goral: Deutsche und rumänische Schriftsteller im Kölner Rathaus. în: „Köln Internetzeitung”, iulie 2008
Irina Petraş: Constantina-Raveca Buleu. în: Literatură română contemporană. Editura Fundaţia Culturală Ideea Europeană, Bucureşti, 2008
Oana Popiţiu: Constantina-Raveca Buleu, Dostoievski şi Nietzsche. Congruenţe şi incongruenţe, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004. în: „Studia Universitatis Babeş-Bolyai Ephemerides”, nr. 2, 2010
Mihai Lisei: Constantina-Raveca Buleu, Patru eseuri despre putere. Napoleon, Dostoievski, Nietzsche, Foucault, Editura Limes, Cluj-Napoca. în: „Studia Universitatis Babeş-Bolyai Ephemerides”, nr. 2, 2010
Comentarii
Stimata doamna Dr. Buleu,
V-am revazut recent, in trecere, intr-o zona publica si mi-am amintit de dumneavoastra cand erati in liceu, participanta la Olimpiada Nationala de Limba Romana de la Iasi. Erati atunci in ultimul an de liceu.
Faceam si eu parte, la momentul respeciv, din lotul olimpic, dar, mai mult decat atat, eram atunci plecata pentru prima data de acasa...Cu o naturalete pe care, sunt convinsa, v-ati pastrat-o si acum, m-ati mangaiat in durerea mea de copil care simtea ca si-a dezamagit parintii, profesorii si, desigur, pe sine insusi, mergand inapoi la Bistrita cu o diploma de participare la olimpiada, nimic mai mult...
Ma bucur sa aflu ca ati continuat sa mergeti frumos pe drumul pe care, chiar si atunci, il simteam luminos in fata dumneavoastra. Pentru mine, veti ramane, simplu, Constantina, asa cum v-am cunoscut. Oare va mai amintiti de mine?
Catalina
Adaugă comentariu nou