Cornel Cotuțiu: Noi despre unii dintre noi

Din mass-media recentă:
* „De-a lungul anilor, am observat că unii dintre cei mai buni cititori de literatură și critică literară sunt medicii. Acestei categorii de medici iubitori de cultură îi aparține și Mircea Gelu Buta, autorul unui volum definit chiar de titlul său: „Amintirile unui student la Medicină.”
* „Nu există printre prietenii mei apropiați absolut nici un admirator al legionarismului sau al oricărei alte doctrine extremiste. Ne repugnă fundamentalismele și intoleranța. Facem alergie la naționalismul grețos și la orice fel de manifestare a spiritului primar agresiv. Avem umor și detestăm komisarii ideologici și țațele despletite din ONG-uri, conectate la ugerul statului.”
* „V-am ascultat, Domnule Președinte, și sunt sigur că ați vorbit dintr-o convingere profundă și dintr-un interes major față de soarta generațiilor viitoare, pe care le formează școala de astăzi. Îmi permit, în încheiere, o remarcă: N-ați menționat nici o dată în discursul dv. învățarea și educarea LIMBII ROMÂNE. Profesorul de limba și literatura română NU VĂ IARTĂ pentru această omisiune.”
* O cronicară de teatru face „o analiză a lipsei de sistem, a erorilor, favoritismelor, imbecilităților, a devierilor de toate felurile, a disfuncțiilor și aberațiilor care bântuie biata noastră societate, încâlcită de pile, de intervenții, de ocolire a drumului normal; o lume a sforarilor și a neputințelor bietului om încovoiat sub vremi, de bombastic, găunos, dramatic, ridicol.”
* „Am văzut și gunoieri fericiți. Dacă lectura ar mai fi ce-a fost , s-ar fi observat că gunoaiele reprezintă o temă destul de obișnuită în romane, iar protagoniștii unora din aceste romane sunt împătimiți după gunoaie.”
* „Astăzi, statisticile ne plasează uneori chiar în urma unor țări africane. Însă rareori găsești vreun decident politic căruia să-i pese de dezastrul pe care îl amplifică, poate chiar el, prin simpla sa prezență într-o funcție de răspundere.”
* „Bucureștiul are 14 teatre, incluzând și Circul de stat. Budapesta are 134. Dar, la noi, compensativ, teatrul e asigurat de actorii din Parlamentul și Guvernul României.”
* „În limba română, PALINCĂ, are mai multe sensuri, anume: 1. rachiu, țuică, 2. mămăligă mică și moale, 3. turtă din mălai, coaptă pe vatră, 4. chiflă, pâine mică. Limba maghiară nu are decât sensul 1.
În al doilea rând, sufixul „ca” este de origine proto-indo-europeană. Se întâlnește în limbile română, maghiară, ucrainiană, islandeză, olandeză, slavă. și la un dialect austriac.
Termenul românesc „pălincă” este derivat din „a păli”, cu o mulțime de sensuri: „a arde”, „a dogorî”, „a pârli”, „a lăsa un timp la foc după preparare”, „a încălzi la soare”. De aici și derivatele „a opări”, „pârnaie”.
În consecință, substantivul „palincă” este, fără nici o îndoială, cuvânt de origine indo-europeană, apărut pe terenul limbii române, iar maghiara l-a împrumutat din limba română. Și nu invers, cum bâlbâie, în grabă, dicționarul românesc.”

Cornel Cotuțiu