Cristina Iurișniți (USR): Dacă Educație nu e, nimic nu e! Deputatul propune ca subiectele de la Evaluarea Naţională să fie de nivel mediu. Cei care nu iau 5, să nu fie admişi la liceele teoretice

„Încă din noiembrie 2017 am semnalat erorile procedurale care au vizat înființarea Editurii Didactice Pedagogice, dar si elaborarea Legii Manualului. Drept dovadă, ambele acte normative au fost declarate neconstituționale, iar Ministerul nu a fost capabil să clarifice situația lor juridică nici până astăzi...!”, semnala deputatul USR Cristina Iurișniți, care a trimis o interpelare  Ministrului Educației, în prima săptămână a sesiunii parlamentare de toamnă, cu privire la situația dezastruoasă a manualelor școlare.

Deputatul bistrițean avertizează că încep să fie vizibile efectele managementului defectuos și iresponsabil al Editurii Pedagogice și Didactice care a editat manualele de geografie, istorie și biologie cu grave erori științifice. „Cine își va asuma răspunderea pentru incompetență și risipa banului public prin retipărirea celor 160 de mii de manuale? Cine va fi sancționat pentru incapacitatea MEN de a oferi elevilor accesul la  manuale de calitate și relevante? Aștept aceste răspunsuri de la Ministrul Educației pe care Comisia de Învățământ l-a invitat la Camera Deputaților pentru a da explicații în legătură cu dezastrul calității manualelor de geografie, istorie, biologie. Și lista va fi mai lungă, cu siguranță!” 

„La noi responsabilitatea este însă o vorbă în vânt! Cât despre politici educaționale coerente, de la programe reactualizate, manuale atractive în format electronic dar și digital și interactiv, până la formări gratuite pentru profesori pentru a fi capabili să țină pasul cu generația Internet și Facebook – ele rămân niște obiective doar virtuale, niște vise pentru naivii care mai îndrăznesc să creadă în acest Guvern incompetent și corupt!”, precizează, dezamăgită, Cristina Iurișniți, subliniind că în orice țară civilizată, risipa și incompetența atrag inerent și asumarea răspunderii unor astfel de decizii.

„Cine plătește oalele sparte? Evident răspunsul îl știm ...Nu mă aștept că Valentin Popa să își asume vreo răspundere sau să îl apuce vreo criza de conștiință! În schimb mă aștept ca cetățenii responsabili sa taxeze prin vot pe cei care greșesc la infinit.... Dacă Educație nu e, nimic nu e!”, mai spune Cristina Iurișniți, deputatul USR de Bistrița-Năsăud.

***

O radiografie a sistemului de educație realizată de deputatul Cristina Iurișniți arată că rezultatele de la Bacalaureat, sesiunea iulie 2018 aduce un judet dinamic precum este Clujul pe primul loc cu un procent de 81,14%, în timp ce Teleormanul lui Dragnea și Dăncilă, intenționat lăsat în subdezvoltare, a ajuns pe ultimul loc cu 47,3 %.

Bistrita-Năsăud, cu 5 medii de 10 are un procent de promovabilitate mediu, de 69,22%, în condițiile în care media pe țară este de 67,56%, o medie în scădere constantă, cel puțin în ultimii 5 ani. Totul pornește de la Educație iar dacă Educație nu e, nimic nu e!

De la an la an tot mai puţini absolveţi de clasa a XII-a se înscriu şi merg să susţină examenul de Bacalaureat 2018.

La sesiunea de toamnă a Examenului de Bacalaureat 2018, procente de promovare peste 30% s-au înregistrat în judeţele Neamţ (37,52%), Dolj (36,86%), Olt (34,32%), Cluj (31,77%), Sibiu (31,71%), Bacău (31,19%), Gorj (30,75%), Alba (30,35%) şi Vaslui (30,33%). Rata de reuşită în Capitală este de 26,65%. Judeţe situate sub 20% sunt Giurgiu (15,82%) şi Ilfov (15,40%).

În ce privește Examenul de Titularizare al profesorilor, rezultatele examenului național de titularizare în învățământ arată că 47,40% dintre candidați au luat note peste 7. România este singură țara din Uniunea Europeană unde predau profesori necalificați: mai exact, 4.500 de cadre didactice necalificate se află la catedra, fiind absorbite de sistem, din lipsă de alternative.  Cele mai mari procente de profesori necalificați sunt înregistrate în zonele sărace din sudul și centrul țării, arată un studiu publicat recent de Asociația Human Catalyst, care a descoperit "Fenomenul Brăila".  

Diagnoza sistemului educațional românesc, în vizunea USR

Finanțare:

• Procentul din Produsul Intern Brut  alocat in prezent Educației: 2, 98 %
• haosul alocării banilor în învățământ  reprezentat și de lipsa unor linii bugetare eficiente, unde ordonatorii de credite să aibă o abordare unitară în funcție de atribuțiile pe care le au

Infrastructură:

• În România există la ora actuală in sistemul preuniversitar 4280 de şcoli.

Cu toate acestea:

• 20% dintre elevii din mediul rural sunt expuși fenomenului supraaglomerării
• 63% dintre elevii din învățământul secundar din mediul rural frecventează o școală fără laborator
• 40% din școli au grupurile sanitare in curte
• Peste 25% din școli folosesc soba pentru încălzire
• Peste 42% dintre clădirile în care funcționează școli sunt amplasate în zone cu risc seismic ridicat
• În mediul rural doar șase din zece școli au o bibliotecă
• Peste jumătate din școlile gimnaziale din România și aproape toate școlile primare nu dispun de sală de sport
• 24% dintre școlile din mediul rural nu au acces la internet
• Aproximativ 10% dintre unitățile de învățământ primar și secundar din România nu au acces la un sistem de canalizare corespunzător.
• Aproximativ una din șase școli din România nu are acces la o sursă autorizată de alimentare cu apă ( aproape exclusiv în zonele rurale)
• ”A doua șansă” a fost desfășurată în 278 de școli din toate județele României, reprezentând 0,2% din primar și 3,4% din secundar inferior
• Serviciile de transport școlar sunt insuficiente, inadecvate, cu provocări din ce în ce mai mari pe măsură ce avansează în sistemul educațional.
• Formarea claselor simultane pe cicluri de învățământ

Calitatea actului educațional

• Studiile PISA indică: 40 % analfabeți funcțional. Rezultate slabe la citire, matematică și știință – 38,7% (media Europei fiind a 19,7%)

• Indicele de risc socio-educațional (IRSE, cf. studiului Asociației Human Catalyst) în funcție de zone, mediul socio-economic, condiții de trai :

• Curriculă neadaptată nevoilor societății actuale
• Lipsa noilor educații europene menite să stimuleze dezvoltarea de competențe

Ex. Educația pentru sănătate - Date fiind statisticile alarmante cu privire la starea de sănătate precară a populației României, sistemul public și societatea civilă resimt nevoia stringentă de a găsi soluțiile optime pentru îmbunătățirea situației actuale:

• rata ridicată de morbiditate și mortalitate cauzată de lipsa unui comportament alimentar optim.Principalele cauze sunt reprezentate de consumul excesiv de tutun, alcool, zahăr, grăsimi care duc la apariția bolilor ischemice, a diabetului, a cancerului, a TBC-ului, etc.
• numărul extrem de mare al avorturilor din România (480 de avorturi la 1000 de sarcini)

• Lipsa alternativelor educaționale
• Lipsa dotărilor, a echipamentelor informatice

Părăsirea timpurie a școlii – 18,5%   

Conform studiului realizat de Teach for Romania, zonele cele mai afectate de riscul de sărăcie sunt:

• Regiunile Nord-Est și Sud-Est sunt cele mai afectate de riscul de sărăcie (sărăcia este de două ori mai răspândită decât în București-Ilfov)
• Zonele rurale și orașele mici (riscul de sărăcie absolută este de 4 ori mai mare în mediul rural față de mediul urban), cu sărăcia asociată lipsei de modernizare, viața economică dominată de agricultură și îmbătrânirea demografică
• Zonele urbane, care concentrează "pungile de sărăcie", în care sărăcia este asociată unui acces limitat la educație, servicii sociale, medicale, utilități

Egalitate de șanse și incluziune

• 50% dintre romi trăiesc în comunități în care etnia romă este predominantă - unități școlare caracterizate de segregare
• Aproximativ jumătate dintre școlile din România nu facilitează accesul persoanelor cu dezabilități fizic
• Discrepanțe majore între mediul rural și mediul urbanâ
• Comisia Europeană semnala ca nivelul sărăciei în România este unul dintre cele mai ridicate  din UE, asta deoarece persistă inegalităţi mari în materia veniturilor. Din această cauză elevii din mediul rural şi din comunităţile rome  nu au acces la o educaţie completă (maxim 8 clase) sau de calitate. 

Managementul unităților de învățământ

• Doar 66% dintre directori au afirmat că avantajele meseriei de director depășesc dezavantajele

• Piedici în urmarea cursurilor de formare pentru directori
• Ineficiența managementului cauzată de lipsa delimitărilor clare ale atribuțiilor
• Management dependent de decizia politică, lipsit de autonomie și responsabilitate

Formarea resursei umane

• Lipsa formărilor inițiale și continue
• Deficitul de cadre didactice din România
• Slaba pregătire a profesorilor raportată la examenul de titularizare (53% dintre cadrele didactice au luat sub nota 7 la examenul de titularizare în 2018)
• Lipsa salarizării optime raportată la criterii meritocratice.

Propunerile deputatului USR pentru anul școlar 2018-2019:

Metodologiile și calendarul organizării și desfășurării tuturor examenelor naționale să fie supuse dezbaterii publice (reale, realiste și obiective) și aprobate prin OMEN până cel târziu  la începerea anului școlar 2018-2019

Pentru Evaluarea Națională/Admiterea le liceu,

• Examenul să se susțină la o săptămână după terminarea cursurilor de către elevii claselor a VIII-a (așa cum de altfel s-a revenit pentru anul școlar 2018-2019) și nu în săptămâna imediat următoare (ca în anul școlar 2017-2018).
• Subiectele pentru toate probele de examen (Limba și literatura Română, Matematică, Limba maternă) să aibă un nivel de dificultate mediu, să urmărească testarea abilitătilor elevilor și nu să-i pună în dificultate de dragul unei dorințe de selecție total neadecvată vârstei și dezvoltării psiho-emoționale ale adolescenților de 14 ani
• Elevii care nu au promovat toate probele de examen (minim nota 5) să nu fie admiși în învățământul liceal la specializările teoretice.

Pentru Examenul de Bacalureat, 2019

• Probele pentru competențelor lingvistice și digitale să fie susținute după absolvirea liceului de către elevii claselor a XII-a și nu pe parcursul anului școlar!
• Simpla intrare în legalitate a calendarului aberant din anul școlar 2017-2018 (atât pentru Bacalaureat cât și pentru Evaluarea Națională) prin consultarea unui eșantion nereprezentativ (probabil PSDist) din asociațiile de elevi și părinți și avizul Comisiei de educație (?!) nu rezolvă haosul ce s-a creat și se perpetuează astfel. Consecință sunt și rezultatele mai slabe decît în anii precedenți.

Depolitizare învățământului,

Amendamente la legea învățământului profesional dual, inițiative legislative clare, pentru a facilita  contractul de  munca part-time pentru elevii din învățământul dual, începând cu vârsta de 16 ani. 

Campanie națională de sensibilizare și conștientizare în privința învățământului profesional atat pentru elevi cât și pentru părinți.

În județul Bistrița-Năsăud este nevoie de un efort conjugat pentru promovarea învățământului profesional.

Principiile asumate de USR pentru educația românească

• Principiul echității în baza căruia accesul la învățare se realizează  fără discriminare; 
• Principiul calității  în baza căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde de referință și la bune practici naționale si internaționale;
• Principiul relevanței în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare personală și social-economice; 
• Principiul descentralizării  în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicați direct în proces
• Principiul garantării atât a identității naționale, cât și a identității culturale a tuturor cetățenilor români și dialogului intercultural
• Principiul transparenței  concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora;
• Principiul participării și responsabilității părinților;
• Principiul promovării noilor educații în acord cu competențele europene;
• Principiul organizării învățământului în acord cu cerințele pieței muncii;
• Principiul parteneriatului între elev – profesor – părinte – comunitate;

„Se pare că o parte dintre observațiile noastre au fost auzite iar noile Metodologii ale examenelor naționale, cuprind aceste solicitări...”, conchide deputatul USR Cristina Iurișniți, reamintind tuturor celor preocupați de sistemul de învățământ românesc că „totul pornește de la Educație! Iar dacă Educație nu e, nimic nu e!”