Cu ce stropim în plantaţiile de păr şi gutui!

BULETIN DE AVERTIZARE Nr. 20 din 18.04.2023. La cultura de PĂR și GUTUI, pentru prevenirea și combaterea organismelor dăunătoare:

• Rapanul părului este provocat de o ciuperca ce se numeste Venturia pirina. Aceasta ataca frunzele, fructele, lastarii, dar poate ataca si florile prin apariția de pete de culoare cenușie-măslinie fiind capabil de a compromite cultura.

• Fumagina este provocată de ciuperca Capnodium spp. Ramurile, frunzele și fructele se acoperă cu o crustă neagră, compactă, asemănătoare unui depozit de funingine. Această crustă este constituită din miceliul și fructificațiile unor ciuperci saprofite, care se dezvoltă pe suprafața organelor acoperite cu substanțe zaharate, “roua de miere”, secretate de insecte – afide, păduchi lânoși, cicade, păduchi țestoși mobili, musculița albă de seră, etc. Pomii atacați se recunosc de departe, deoarece apar înnegriți.

• Pătarea albă a frunzelor de păr sau Septorioza părului este provocată de ciuperca Mycosphaerella pyri . Infecția primară are loc primăvara-vara (mai-iunie), pe frunzele tinere, și este generată cu ajutorul ascosporilor ce se găsesc în periteciile din frunzele căzute pe sol (litiera). Vara (iulie-august), infecția are loc cu ajutorul picnosporilor ce sunt diseminați cu ajutorul picăturilor de apă din precipitații și a vântului. În livezile și pepinierele în care nu se fac tratamente, boala constituie o problemă gravă. Ciuperca atacă frunzele și fructele de păr. În depozit, fructele afectate devin ușor ținta bolilor de depozit (putregaiurilor).

• Patarea bruna a frunzelor este provocată de ciuperca Fabraea maculata. Atacul acestei boli se manifesta in special pe frunze , mai rar pe ramuri si fructe.Pe funzele atacate apar pete circulare, albicioase-roz sau galbui la inceput, apoi brune-caramizii, bine delimitate.  Dupa scurt timp dupa aparitia petelor, in centrul fiecareia apar puncete mici, negre, crustoase, iesite in relief- fructificatiile ciupercii. La atcuri puternice frunzele se rasucesc, se brunifica si pot cadea prematur chiar din luna iulie. Sunt atacate mai tarziu ramurile tinere, petele sunt asemanatoare cu cele care apar  pe frunze, fiind insotite de leziuni alungite.  Portiunea de ramura situata deasupra atacului se usuca.Pe fructe atacul este favorizat de ploi, pe aceste formandu-se pete mici, brune, cufundate, iar cand petele sunt grupate pulpa se poate crapa.  Fructele tinere, atacate timpuriu,  se deformeaza.

• Monilioza fructelor (Monilinia laxa) – putregaiul  brun sau mumifierea fructelor – este o ciupercă ce  atacă aproape toate speciile pomicole  sâmburoase (cireș, vișin, cais, piersic, nectarin,  prun) și seminţoase (măr, păr, gutui).  Atacul de monilioză se manifestă în primăverile  reci și ploioase, favorizat de umiditatea crescută,  temperaturile scăzute și de leziunile produse de  grindină, boli sau dăunători și poate cauza  pierderi mari la speciile afectate, prin ofilirea unui  număr mare de ramuri cu frunze și flori (arsura  moniliană). În timpul verii, când fructele au ajuns aproape  de maturitate, apar pe suprafaţa lor pete brune  care se întind și cuprind pulpa în profunzime. În  scurt timp, fructul putrezește aproape în totalitate,  deseori căzând din pom. Dacă temperatura este  ridicată și atmosfera umedă, pe suprafaţa  fructului, în dreptul zonei putrezite, apar  fructificaţiile ciupercii, dispuse în cercuri  concentrice.

• Viespea perelor (Hoplocampa brevis), iernează în stadiul de larvă/cocon în sol, având o singură generație pe an. Primăvara se transformă în pupă, adulții apărând la înflorirea pomilor. După o perioadă de hrănire de câteva zile are loc împerecherea și depunerea ouălor, câte unul într-o singură floare. Oul este acoperit de o secreție cenușie-cărămizie, care se întărește în contact cu aerul. Larvele eclozează după 7-14 zile, la începutul scuturării petalelor; pe măsură ce cresc pătrund în fructe, unde produc daunele specifice.

Larvele tinere fac un canal superficial în zona caliciului, când fructele sunt mici; cu vremea aceste galerii se transformă în cicatrici puțin evidente. Pe măsură ce cresc, rod galerii pline cu resturi de hrană și excremente până la semințe. Fructele infestate cad în mai-iunie.

Măsuri de combatere: arături adânci de toamnă și primăvară pentru distrugerea coconilor din sol, adunarea și distrugerea fructelor infestate căzute.

• Afide, există nenumărate specii de afide, însă cele mai răspândite la noi sunt Myzus persicae, Hyalopterus pruni, Aphis gossypii,Aphis pomi,Macrosiphum avenae, Sitobion avenae, Metopolophium dirhodum, Rhopalosiphum padi etc. Afidele se hrănesc cu seva plantelor. Substanța zaharoasă pe care o lasă în urma lor poate conduce la o aglomerare a ciupercilor, atrage furnicile și duce la inhibarea schimbului gazos, afectând procesul de fotosinteză. De regulă, grupuri dense de afide se localizează în apropierea principalelor vase care transportă seva în plantă. Totodată, pe frunze apar pete și atrofieri, frunzele se înnegresc și se răsucesc. Afidele excretă o substanță zaharoasă, care reprezintă un substrat potrivit pentru dezvoltarea unor agenți patogeni.

• Insecte defoliatoare, cele mai întâlnie sunt omida păroasă a dudului (Hyphantria cunea), fluturele cu abdomen auriu  (Euproctis chrysorrhoea), omida paroasa a stejarului  (Limantria dispar) și molia frunzelor  (Yponomeuta malinella). Produc atac in stadiul de larva. In primele varste traiesc grupate formand cuiburi specifice, dupa care larvele parasesc cuiburile si incep sa se hraneasca cu frunze producand o defoliere puternica a pomilor. La invazii mari, pomii si arborii pot fi complet defoliati, iar productia compromisa. Atacurile repetate duc la debilitarea pomilor.

  Insecte minatoare, cele mai întâlnite în livezile de măr sunt minierul marmorat (Phyllonorycter blancardella) și molia minieră circulară (Leucoptera scitella). Moliile dezvoltă 3 generații pe an, iernează ca pupă în cocon între frunzele căzute, sub scoarță și sub bulgării de pământ. Zborul fluturilor începe primăvara în cursul lunii aprilie. La apariție, larvele pătrund direct în interiorul frunzei, unde produc galerii specifice. Pe o frunză se pot găsi mai multe mine, acestea fiind la început verzui și apoi cafenii. Atacul începe de la baza coroanei pomilor și progresează treptat către vârf.

Se va aplica un tratament la scuturarea a 10 – 15% din petale.

Pentru tratament se va folosi unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1. STROBY DF – (0,01 –0,013% ) sau CHORUS 50 – (0,45- 0,75 kg/ha) sau SCORE 250 EC / (MAVITA 250 EC - a doua denumire comerciala) – 0,2 l/ha sau FOLICUR SOLO 250 EW / (VALOR 250 EW - a doua denumire comerciala) – 0,6 l/ha + DECIS 25WG– 0,003% sau MAVRIK 2 F (EVURE - a doua denumire comerciala) - 0,05% (0,75 l/ha în 1500 l apa);

2.  BELLIS – 0,8 kg/ha sau DAGONIS – 1,2 l/ha sau LUNA CARE 71,6 WG - 3 kg/ha + DECIS 25 WG – 0,003% sau KAISO SORBIE 5 EG / (REXARIS - a doua denumire comerciala) - 0,015% (0,225 kg/ha în 1500 l apă);

3.  MERPAN 80 WDG / (CAPTADIN 80 WDG - a doua denumire comerciala) – 0,15% (2,25 kg/ha in 1500 l apa) sau DELAN PRO - 2,5 l/ha  + FLOSUL – 7,5 l/ha + KARATE ZEON / (NINJA -a doua denumire comerciala) - 0,015% (0,150 l/ha) sau FASTER 10 CE - 0,025% (0,250 l/ha in 1000 l apa).

În plantaţiile de PĂR și GUTUI unde se constată atac de :

• Acarieni, dintre aceștia, cei mai periculoși sunt: acarianul roșu al pomilor (Pannonychus ulmi), acarianul roșu comun (Tetranychus urticae). Sunt dăunători polifagi ce atacă mai multe specii pomicole. Dezvoltă 5-6 generații pe an (chiar mai multe în condiții favorabile), se hrănesc cu seva mugurilor, a frunzelor, petalelor și sepalelor, cauzând deficiențe de hrănire a fructelor cu substanțe nutritive. 

peste pragul economic de dăunare ( 3 – 5 acarieni pe frunzuliţă sau 5 – 10 acarieni pe inflorescenţă ), se va folosi unul din produsele NISSORUN 10 WP – 0,03%  sau SANMITE 20 WP 0,05% - 0,075% alături de produsele recomandate în reţetele de tratament.

În plantațiile de PĂR și GUTUI  unde este pus in evidenţă atac al:

• Focului bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) care este o boală bacteriană extrem de periculoasă, fiind declarată organism de carantină fitosanitară. Bacteria infectează primăvara, în perioada înfloritului, atunci când vremea este umedă, iar temperatura aerului este de peste 18 grade C. În anii în care vremea umedă și caldă coincide cu perioada de înflorit, bacteria se răspândește rapid. Când agentul patogen ajunge la lemn, în zona nou infectată se observă dungi de culoare roz până la roșu – portocaliu. Dacă se taie scoarța de la marginea unui cancer activ se pot observa pete roșietice în lemnul adiacent.

Se va aplica un tratament la scuturarea a 10 – 15% din petale

Pentru tratament se va folosi unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

       ALIETTE 80 WG  - 3,75 kg/ha + FLOSUL – 7,5 l/ha + KARATE ZEON / (NINJA -a doua denumire comerciala) - 0,015% (0,150 l/ha) sau FASTER 10 CE - 0,025% (0,250 l/ha in 1000 l apa).

            Alte Recomandări importante :

Luati masurile ce se impun pentru protectia  mediului inconjurator !

- produsele se solubilizeaza separat, se omogenizeaza si apoi se pulverizeaza ;

- resturile de solutii sau apa rezultata in urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă in apropierea apelor de suprafața, sanțuri etc.

- executarea tratamentului, pe timp linistit fără vânt.  Nu aplicați tratamentul daca viteza văntului este mai mare

de 4-5 m /s.

- cititi cu atentie eticheta produsului pe care il folositi ;

- la realizarea amestecurilor se verifica compatibilitatea pesticidelor, fizica si chimica.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

          Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea conditiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 si specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozitiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 si în anexa III la respectiva directivă.

In vederea protejarii sanatatii oamenilor si a animalelor, protectiei albinelor si a mediului  inconjurator, producatorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizeaza pe terenurile pe care le detin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a si a IV-a de toxicitate, au obligatia sa le depoziteze, sa le manipuleze si sa le utilizeze in conformitate cu instructiunile tehnice care le insotesc, aprobate potrivit legii.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

- nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor autorizate;

-  nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menţinerea evidenţei pe o perioadă de cel puţin 3 ani a produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează:

Nume şi prenume fermier/soc. comercială.......................                                                                          

Domiciliu fermier/sediul social al societăţii ......................

(Comuna, judeţul)  

Ferma (nume/număr, adresa)..............................................                                                                             

REGISTRU

de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecţie a plantelor

(Conform Reg. CE nr. 1107/2009, art. 67, (1)

Producătorul agricol numerotează paginile registrului.

Pe spatele registrului (pe ultima pagină) se menţionează câte pagini conţine registrul,

purtând semnătura (şi ştampila, după caz) fermierului sau administratorului societăţii.

INSPECTOR COORDONATOT,                                                  ÎNTOCMIT,

ing. Magdea Emilian Traian                                                              dr. ing. Buciumaş Georgeta