Cum a afectat pandemia piața de credite din România

Odată cu declanșarea pandemiei de coronavirus (COVID-19) instituțiile financiare bancare și nebancare au fost puse în fața unor provocări inedite. Chiar dacă au experiența unei uriașe crize economice, declanșate în urmă cu mai bine de 10 ani, instituțiile financiare, au trebuit să caute rapid soluții atât pentru angajați, cât și pentru clienții lor, persoane fizice sau juridice, furnizori, parteneri, dar și pentru întreaga economie.

Imediat după izbucnirea crizei sanitare în februarie 2020 întreaga societate a fost pusă în fața unor provocări economice importante, cu efecte și riscuri imediate pentru întreaga societate. Deși în acest moment consecințele șocului economic nu pot fi estimate pe termen mediu și lung, Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a avertizat că este foarte probabil ca activitatea economică să se reducă considerabil. În acest context, băncile au fost nevoite să implementeze măsuri eficiente pentru a asigura în primul rând servicii adecvate și adaptate nevoilor clienților dar și asigurarea continuității activității.

Care au fost principalele provocări ale pieței de credite în 2020?

Experții financiari ai Сredit-10 România, un site internațional de analiză care prezintă informații complete și pertinente despre ofertele de creditare, estimează că în ultimul trimestru al anului curent va exista o creștere a cererii pentru creditele de nevoi personale și o scădere a cererii pentru creditele imobiliare precum și menținerea standardelor de creditare pentru creditele destinate achiziției de bunuri imobiliare.

Un sprijin substanțial pentru piața românească de credite a venit din partea BNR, care prin măsurile adoptate a sprijinit menținerea activă a cash flow-ului și posibilitatea de a oferi în continuare împrumuturi. De asemenea creditele oferite de instituții financiare nebancare care se ocupă de împrumuturi și credite rapide și pe termen scurt printr-o simplă solicitare online, precum Credit Fix au fost din ce în ce mai solicitate, în special în cazul apariției unor evenimente neprevăzute.

Pe lângă politicile monetare adoptate de Banca Centrală Europeană și de Băncile Naționale din afara zonei euro, politicile fiscale adoptate de guvernele statelor ca oferirea unor serii de stimulente fiscale pentru a preveni pierderile economice pe termen lung (scăderi sau amânări de taxe, plata concediilor medicale, subvenții de salarii sau, pentru firmele afectate de pandemie, suspendarea plății contribuțiilor sociale, a TVA etc.) precum și pachetul suplimentar de măsuri adoptat de Uniunea Europeană pentru a reduce efectele economice și sociale, bazat în special pe inițiative de investiții, relaxarea cerințelor fiscale, creșterea sumelor alocate fondurilor europene, acordarea de garanții pentru finanțarea IMM-urilor etc. au avut un rol foarte important în vederea combaterii efectelor negative asupra economiei și implicit asupra nivelului de trai al populației.

Acestea au fost doar câteva dintre măsurile adoptate, care au dus la o atenuare a impactului negativ preconizat, scăderea valorii nivelului de creditare fiind de doar 4,5% în primele 5 luni ale anului 2020.

Cum va arăta în viitor piața creditelor în România?

Una dintre consecințele incertitudinii generate de pandemie, care a afectat piața creditelor din România este înregistrarea unui apetit scăzut pentru credite, în special în perioada martie – mai, care împreună cu alte măsuri cu rolul de a sprijini debitorii, precum amânarea plății ratelor au creat o serie de dificultăți sistemului bancar.

În acest context, pentru asigurarea lichidității sistemului, BNR a intervenit printr-o serie de măsuri precum diminuarea ratei-cheie de politică monetară, lansarea unui program de cumpărare de titluri de stat de pe piața secundară, licitațiile repo etc.

Cu siguranță, odată cu depășirea crizei, piața de creditare va fi nevoită să se adapteze noilor realități economice indiferent dacă sub impactul COVID-19, evoluţia viitoare a economiei României va presupune o prelungire a perioadei de stagnare sau va urma modelul literei V care presupune înregistrarea scăderii investițiilor și a producţiei, stagnarea temporară, urmată de o revenire rapidă proporţională cu cea din faza de cădere. Sursa știrii: Ziare.com

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5