„Datina” părintelui Poptean

I-am revăzut pe „artiştii” populari din Mărişelu transmiţând multă emoţie, încântare, o stare de voie bună celor care s-au aflat duminică seara în spaţiul – scenă din apropierea Bisericii Evanghelice din Bistriţa. 13 „ţărănci” frumoase şi rumene la faţă (cinste lor că-şi păstrează şi-şi adoră frumoasele costume populare româneşti), 10 bărbaţi interpreţi (personajul principal fiind capra) ai unei scenete, un fel de teatru nescris şi 6 îngeri-copii pe care costumele vechi îi transformă în tablouri demne de penelul lui Grigorescu. Un ansamblu închegat. Voci de aur prin care colindele strămoşeşti au ajuns la sufletele ascultătorilor. Era linişte în „sala” din aer liber. Aplauze îndelungi. Interpreţii trăiesc pe scenă crâmpeie reale din viaţa cotidiană. Din viaţa patriarhală a satului Mărişelu. Şi în fruntea lor, „dirijorul”, care nu este altcineva decât păstorul lor sufletesc, preotul Aurelian Poptean. În interpretarea ansamblului „Datina” totul mi s-a părut firesc. Cei de aici nu vor să-şi piardă rădăcinile profunde şi adânc înfipte în solul strămoşesc. Un preot, părintele Poptean din Mărişelu, un ansamblu de datini şi obiceiuri dirijat şi pregătit de acelaşi slujitor al altarului, i-a încălzit pe cei care i-au văzut şi ascultat. Iar colinda interpretată magistral de părintele Aurelian, mereu de veghe, oriunde şi oricând (aşa cum spunea un prieten de-al nostru), ne-a apropiat pe fiecare de spiritul Crăciunului şi ne-a învăţat să avem mereu o bucurie ascunsă în inimă.