Dispare simbolul Ţării Năsăudului? Ultimul meşter care ştia să aşeze pene pentru clopul cu păun a trecut la cele veşnice

Clopul cu păun este simbolul ţinutului năsăudean, dar şi al judeţului Bistriţa-Năsăud, penele de păun fiind aşezate şi pe semnul de intrare în judeţul nostru.
De-a lungul timpului, ne-am lăudat pe cele mai mari scene ale lumii cu clopul cu păun, impresionând de fiecare dată prin pălăria la care erau aşezate aceste pene.
În această dimineaţă, din Salva, în bătăile clopotelor, o veste tristă s-a abătut peste judeţul nostru. Leon Jora, ultimul meşter popular care ştia să aşeze penele pentru clopul cu păun, a trecut la cele veşnice.

Leon Jora a fost, pentru început, cojocar, făcând pieptare pentru toţi cei care ştiau ce înseamnă portul tradiţional şi doreau să aibă ţinuta întreagă a acestuia, dar şi pentru cei care doreau pieptare pur şi simplu pentru a le ţine de cald. A preluat obiceiul confecţionării penelor pentru clopul cu păun după ce un alt sălăuan care se ocupa de acest meşteşug a murit, de la care însă Leon Jora învăţase foarte multe. Sălăuanul lucra cu seriozitate pentru ca cei care purtau clopul cu păun să fie admiraţi de o lume întreagă. Făcea roţi de păun cu 3, 5 sau chiar 7 rânduri şi lucra mai mult de o zi pentru a aşeza penele aşa cum trebuie.

În Salva era, în trecut, un adevărat atelier unde mai mulţi meşteri populari făceau această meserie, pentru că toţi feciorii de pe Valea Someşului purtau clopul cu păun, iar acesta avea până la şapte rânduri, în funcţie de starea materială a feciorului. Fiecare fecior îşi ştia locul în societate, astfel încât dacă erai mai necăjit, nu purtai şapte rânduri pentru că te râdea întreg satul. De altfel, nici nu îţi permiteai să cumperi un asemenea clop. Astăzi, un asemenea clop se vinde între 600 şi 2000 lei, în funcţie de câte rânduri cu pene are roata. Clopul este confecţionat dintr-o sfofă de culoare neagră pe care apoi este aşezat evantaiul din pene de păun, legate între ele cu ceară în mai multe straturi.

În zilele noastre, nimeni nu-şi mai răpeşte din timpul preţios pentru a duce mai departe un asemenea obicei, preferând să câştige banii într-un cu totul alt mod. Într-un clop cu şapte rânduri intră aproximativ 700 de pene de păun, adică penele de la şapte păuni. Erau vremuri când în Salva aproape în fiecare gospodărie era un păun şi o păuniţă, iar oamenii îşi dădeau penele pentru confecţionarea acestor clopuri cu păun. Astăzi, foarte puţini mai au păuni în curte. În vatra satului, păunul era purtat de feciori până la căsătorie, iar apoi pana se aşeza în lada de zestre pentru generaţiile următoare, rezistând câteva decenii. De asemenea, nu se purta păunul în Postul Sfintelor Paşti şi în perioada de iarnă. Clopul cu păun era purtat alături de pieptarul cu ciucuri, făcut tot de Leon Jora, doar la sărbătorile satului şi nu în ţinuta de zi cu zi. De asemenea, nu-l purtau copiii, cum se face în zilele noastre, ci odată cu intrarea în joc şi asumarea statutului de fecior.

Se pare că împodobirea clopului obişnuit cu pene de păun provine de la modelul coifului roman, care avea la baza calotei ornamente din pietre preţioase, continuate cu o creastă longitudinală în care se fixau pene colorate, în funcţie de armă şi gradul militar. După culoarea penajului şi forma acestuia, ostaşii erau recunoscuţi uşor în orice împrejurare.
Judeţul nostru a ajuns pe cele mai mari scene ale modei, dar şi la cele mai importante televiziuni ale lumii datorită clopului cu păun. În rândul artiştilor, Alexandru Pugna şi Cristian Pomohaci sunt cei care au promovat acest clop cu păun. Ministrul secretar de stat Alexandru Pugna este şi realizatorul Festivalului-concurs „Pană de păun”, al cărui trofeu este o asemenea pălărie specifică ţinutului năsăudean.

Este păcat pentru că o dată cu Leon Jora dispare o lume. La fel se întâmplă şi în cazul confecţionării opincilor, Floarea Cosmi, la cei peste 80 de ani, fiind ultimul opincar.

Bunul Dumnezeu să-i aşeze sufletul în rândul drepţilor şi să continue să creeze pentru cei care au suflet frumos, plecaţi din Ţara Năsăudului în ceruri.