Dispute populiste în Consiliul Judeţean pe un salariu de 600 de lei

Consilierii judeţeni au aprobat în ultima şedinţă ordinară din septembrie, modificarea organigramei şi a statului de funcţii la Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, după ce unii aleşi s-au contrariat populist pe un salariu de 600 de lei.

Conducerea Complexului Muzeal a cerut printr-o adresă înaintă Consiliului Judeţean întregirea normei de muncă pentru un angajat al instituţiei care asigură supravegherea permanentă a Peşterii Tăuşoarelor. Persoana respectivă este angajatul Complexului Muzeal Judeţean, de aproape cinci ani, şi are pregătirea necesară în domeniul speologiei, pregătire dovedită prin atestatul eliberat de Institutul Speologic din Cluj-Napoca.

Având în vedere „efortul financiar” de încă 300 de lei din bugetul judeţean, consilierul PSD Gheorghe Pop a afirmat în plen că în plină criză economică, acest proiect de hotărâre nu se justifică şi că întregirea normei de muncă a angajatului care răspunde de Peştera Tăuşoarelor nu respectă măsurile de economie la bugetul judeţean, „măsuri care se impun în această perioadă”.

Diplomat, preşedintele CJ Liviu Rusu i-a replicat că dacă vrea să-şi asume acest punct de vedere, nu are decât să o facă, acum când este libertate de exprimare.

Discuţiile au continuat ceva vreme, consilierul judeţean PNL Dorin Popescu menţionând că nu se justifică întregirea normei de muncă pentru un angajat din subordinea CJ, în perioada de recesiune pe care o traversăm. Ca într-o mişcare browniană, de aceeaşi părere a fost şi colegul liberal Ioan Deneş. Chiar dacă social-democratul Gheorghe Pop a votat împotrivă, cinci consilieri s-au abţinut de la vot, proiectul de hotărâre a trecut.

Pentru acei consilierii judeţeni care au pus la îndoială, dacă respectivul angajat merită sau nu 600 de lei, şi aceştia impozabili, mai jos redăm câteva date din istoricul Peşterii Tăuşoarelor, pentru ca aleşii noştri să-şi facă o idee cam ce presupune fişa postului uni persoane care asigură supravegherea şi întreţinerea unui obiectiv, cum este Peştera Tăuşoarelor.

Situata pe versantul stâng al Văii Izvorul Tăuşoarelor, la o altitudine de aproape 1000 m, Peştera Tăuşoarelor fascinează printr-o multitudine de galerii si patru râuri subterane care apar de mai multe ori şi se pierd sub stânci, şi care vin să înfrumuseţeze locul, dându-i un aer misterios..

O alta descoperire bizară o constituie ,,bilele de Tăuşoare”, despre care nimeni nu poate afirma cu exactitate cum s-au format. Bilele se găsesc încastrate în peretele calcaros şi în podeaua, de aici numele, Sala Bilelor. Unii dintre cei care au vizitat locul afirmă că uneori, daca asculţi atent, poţi auzi murmure ce par a veni din interiorul bilelor. Se pune problema dacă aceste valori inestimabile ale comunei sunt pretabile la un viitor turistic. În cazul unor furturi, valorile sunt irecuperabile.