Doar 13% din fondurile europene contractate de autorităţile bistriţene au fost decontate

Bistriţa-Năsăud este un judeţ fruntaş în ceea ce priveşte numărul de proiecte depuse de autorităţile locale pentru accesarea fondurilor europene. Asta a fost şi remarca prefectului Cristian Florian, în prezenţa şefilor instituţiilor deconcentrate, a reprezentanţilor sindicatelor şi patronatelor. Când vorbim însă de cheltuirea efectivă a banilor europeni, lucrurile sunt la polul opus.

Astfel, instituţiile publice şi autorităţile bistriţene au depus 164 proiecte dintre care 93 au fost şi aprobate. Dintre acestea, au fost contractate şi se află în implementare 85 de proiecte în valoare de peste 285 milioane euro. Nu mai puţin de 47 de primării din Bistriţa-Năsăud implementează în acest an un proiect cu finanţare europeană, lucru lăudabil. Valoarea totală a plăţilor efectuate din fonduri europene este de 36.779,18 mii euro ceea ce reprezintă aproape 13% din valoarea totală a celor 85 de contracte încheiate. Scuza este faptul că majoritatea proiectelor se derulează până în 2013, astfel că şi plăţile vor veni tot în acea perioadă. Despre neputinţă nu se spune nimic.

Cele mai multe investiţii cu bani europeni sunt în zona infrastructurii rurale (inclusiv drumuri forestiere), a infrastructurii sociale, însă cele mai mari fonduri sunt cele pentru dezvoltarea infrastructurii de mediu, alimentare cu apă, gestionarea deşeurilor finanţate prin POS MEDIU şi obţinute de Consiliul Judeţean. Cea mai prolifică autoritate locală în zona atragerii de finanţări europene este Primăria Bistriţa, care derulează, în 2011, nu mai puţin de 16 proiecte.

La data de 31 mai, la Autorităţile de Management se aflau în evaluare alte 55 de proiecte ale autorităţilor publice locale, dintre care 16 pe Măsura 313 – Încurajarea activităţilor turistice, 21 pe Măsura 125 – Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii, iar 18 prin Programul Operaţional Regional - Infrastructura socială.

Mediul de afaceri nu se dă în vânt după banii europeni

În schimb, firmele bistriţene nu s-au aruncat buluc după fondurile europene. „Pentru dezvoltarea economică, crearea de noi locuri de muncă şi instruire profesională, la nivelul judeţului au fost încheiate de reprezentanţii mediului economic, contracte şi convenţii” pentru 16 proiecte. Dintre acestea, trei vizează industria şi turismul, alte trei sunt în domeniul dezvoltării resurselor umane. Un număr de 13 proiecte sunt finanţate prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, societăţile solicitând fonduri pentru investiţii productive, cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate sau în zona tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor.

În anul 2011, au fost acceptate pentru finanţare 12 proiecte prin programe naţionale destinate IMM-urilor, potrivit datelor furnizate de Instituţia Prefectului.