Dorin Dobra: ,,Prin realizarea noii biblioteci judeţene, tinerii liberali au demonstrat încă o dată, că au o viziune realistă şi că sunt o voce notabilă în acest judeţ”

Clădirea de pe strada Alexandru Odobescu ridicată în 1884, dupa proiectul arhitectului Carl Schobll, a fost pe rând, reşedinţa medicului Cristof Reinl al Garnizoanei, apoi reşedinţă a prinţului Carol al II-lea, viitorul rege al României, sediul Băncii Maghiare, devenind din 1947, sediul filialei Băncii Naţionale a României. Dupa 1989 cladirea a ramas o perioada neutilizata fiind in paragina.
Înalt Prea Sfinţitul Bartolomeu Anania ar fi vrut ca, la Bistriţa, să funcţioneze un muzeu de artă religioasă. De altfel, el a intervenit pe lângă reprezentanţii BNR să cedeze Consiliului Judeţean clădirea de pe strada Alexandru Odobescu unde urma să fie amenajat muzeul. Muzeul urma sa aiba un caracter ecumenic, ceea ce ar fi atras un numar mare de turisti de diferite confesiuni. Operatiunile de restaurare a cladirii cu destinatia de muzeu au fost facute in perioada 2009-2012, prilej cu care au fost adaugate pe fatada estica a cladirii doua galerii de sticla, la parter si etaj, marind astfel spatiul expozitional al viitorului muzeu. Dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare in mandatul lui Liviu Rusu, chelnerul Raducu a “rezolvat” problema mutarii bibliotecii judetene, schimband destinatia cladirii gata restaurate. Astfel cladirea gandita pentru functia de muzeu a fost atribuita Bibliotecii Judetene, desi spatiul este insuficient pentru a gazdui toate functiunile unei biblioteci publice. Astazi, omul nu mai vine la biblioteca doar ca sa imprumute o carte. In plus in cladirea restaurata au fost facute modificari interioare de recompartimentare si mutare de usi, compromitand operatiunea de restaurare interioara. Cu toate astea, biblioteca nu dispune de o aula sau de sali de informatica. Asa zisa sala de conferinte a fost improvizata in coridorul de sticla de la parter, care trebuia sa devina spatiu expozitional. Cel putin daca se facea si o amenajare prin mansardarea podului cladirii sub actuala sarpanta, mai putea fi obtinut spatiu pentru unele functiuni ale bibliotecii precum mediateca sau chiar sala de conferinte. Dar, intre timp s-a eliberat sediul fostului tribunal din Piata Centrala, care dispune de spatii mult mai generoase si care dupa o restaurare adecvata, gandita de la inceput putea mult mai bine indeplini rolul de biblioteca publica. Cladirea vechiului tribunal dispune si de o curte interioara, care poate fi acoperita cu o cupola de sticla, obtinandu-se un atrium precum cel de la Biblioteca Nationala din Bucuresti. Dar iata ca dupa binecunoscutul proverb romanesc “doi incarca, doi descarca”, orasul Bistrita a ramas si fara un muzeu de arta unic in zona si fara o biblioteca publica de nivelul secolului XXI.