Doru Crişan, Prundu Bârgăului: Lemnele de foc rămân o mare problemă, dar facem eforturi seriose să o rezolvăm. Cei care rămân fără lemn de fag, vor primi răşinoase!
Codul Silvic a fost modificat astfel încât să prevadă mecanismele de asigurare a lemnului de foc pentru populaţie, pentru a nu se repeta situaţia de anul trecut, a anunţat deputatul Doina Pană la finele lunii iunie a lui 2017. Modificările şi completările aduse la Codul Silvic vizează reducerea tăierilor ilegale prin asigurarea pazei tuturor suprafeţelor de fond forestier, clarificări cu privire la administrarea fondului forestier proprietate publică a statului, la realizarea scoaterilor definitive şi ocupările temporare din fondul forestier şi la regenerarea suprafeţelor de pe care s-a recoltat masă lemnoasă. Nu în ultimul rând, este vorba despre asigurarea cu lemne de foc necesar încălzirii locuinţelor.
Pentru că iarna bate tot mai tare la uşă, am dialogat pe această temă cu unul din primarii unei comune cu potenţial în ceea ce priveşte lemnul, Doru Crişan de la Prundu Bârgăului.
„ Asigurarea lemnului de foc pentru populaţia comunei noastre, rămâne o problemă complexă şi nu foarte uşor de rezolvat. Trebuie precizat faptul că Prundu Bârgăului nu are lemn de fag, avem lemn, foarte mult, dar e vorba de răşinoase. Lemnul de fag este de găsit, compact, doar pe Heniu, doar că jumătate din exploataţiile de acolo sunt private, iar jumătate este reprezentată de pădure tânără. Primăria mai deţine pe vîrful Heniu câteva mii de metri cubi”, spune Crişan.
El a explicat că din punct de vedere legal, primăria Prundu Bârgăului poate exploata în vederea asigurării lemnului de foc pentru populaţie cam 1000-1.200 metri cubi pe an, însă nevoile sunt cu mult mai mari: „ Gândiţi-vă că sunt vreo 3 mii de familii, ceea ce ar însemna peste 10 mii de metri cubi, fiind în imposibilitatea de-a putea satisface toate aceste nevoi”.
Ce soluţii există?
Doru Crişan susţine că soluţii există: „ Primăria Prundu Bârgăului a achiziţionat un TAF (n.red.- tractor articulat forestier) , am făcut câteva angajări, dar problema lipsei forţei de muncă rămâne o chestiune tot mai greu de rezolvat, mai ales dacă vorbim de exploataţile de pe Heniu, cu versanţi abrupţi şi poteci greu accesibile, locuri unde bârgăuanii nu prea mai vor să muncească. Totuşi, noi am reuşit să strângem o echipă, cu care facem ceea ce trebuie de făcut”, punctează Doru Crişan.
Edilul de la Prundu Bârgăului a subliniat faptul că, la ora actuală, o mare parte din cererile depuse de populaţie, până în luna iunie,au fost rezolvate: „ În momentul de faţă mai avem cam 150 de cereri de satisfăcut, urmând să extragem din pădure lemn de răşinos şi care îl vom depune într-un depozit adminstrat de noi dar deschis de Ocolul Silvic, iar cetăţenii care rămân fără lemn de fag, vor putea să beneficieze de răşinoase: este o soluţie de avarie, dar nu avem alte variante”, a conchis primarul comunei Prundu Bârgăului.
Ce a spus ministrul Doina Pană?
Doina Pană, iunie 2017: "În urmă cu 2 ani, dupa lupte foarte grele împotriva unui sistem mafiot dezlănţuit, se vota un nou Cod Silvic. O victorie uriaşă dar doar în aparenţă pentru că el conţine doar principii. Aplicarea lui depinde de hotărâri de guvern ulterioare care nu s-au dat sau s-au dat defectuos. De ex: am introdus pentru prima data în Cod "asigurarea cu prioritate a lemnului de foc pentru populaţie". Oricâtă gălăgie am facut (scrisori deschise, somări de la tribuna Parlamentului), Guvernul Ciolos s-a facut că n-aude şi criza lemnului de foc a explodat datorită HG-ului defectuos dat.
Ca să nu se mai repete situaţia, indiferent ce guvern iresponsabil va veni la un moment dat, astăzi am votat modificarea Codului Silvic încât să scrie în el exact cum se face "asigurarea cu prioritate a lemnului de foc pentru populaţie"", preciza deputatul Pană.
În 2016, în baza Planului de administrare şi management pentru perioada august 2016 – iulie 2020, a fost elaborată Metodologia privind stabilirea comunităţilor care au nevoie de lemn de foc din fondul forestier proprietate publică a statului administrat de RNP Romsilva. La nivel naţional au fost identificate 3683 comunităţi locale în raza a 2035 unităţi administrativ-teritoriale care depind în asigurarea lemnului de foc destinat încălzirii locuinţelor din pădurile statului. Volumul total de lemn pentru foc este estimat la 7,153 milioane metri cubi. Pentru asigurarea corespunzătoare a necesarului de lemn de foc, iniţiatorii, printre care se numără şi deputatul Doina Pană, au propus o serie de modificări legislative precum posibilitatea de recoltare a unui volum de maximum 5 mc/an/ha de către proprietarul care deţine o suprafaţă de maximum 10 hectare şi care are contract de administrare. O altă prevedere vizează obligarea administratorilor fondului forestier, proprietate publică a statului şi a proprietarilor de fond forestier, proprietate publică a UAT-urilor să realuzeze lucrări de îngrijire a arboretelor, lemnul rezultat urmând să fie valorificat către populaţie sau instituţii publice.
Citiţi şi:
- Doina Pană: Am votat modificarea Codului Silvic. Asigurarea lemnului de foc pentru populaţie, cu prioritate
- Pădurile comunei Tiha Bârgăului, administrate din această lună de un ocol silvic propriu
- Criza lemnului de foc- Prețul lemnelor de foc crește în iarna asta
- Ing. Gheorghe Ivan, director Direcţia Silvică BN: Ar fi de preferat subvenţionarea pe metru cub a lemnului de foc pentru populaţie! Lemn este, nu avem forţă de muncă
- Preţul lemnului de foc a explodat! Magazinele de specialitate vând deja metrul ster între 347 şi 455 de lei. Află care sunt preţurile pe piaţa liberă!
Comentarii
Doamna Doina Pana ,
La nivel national, dati stimata doamna o lege sau imbunatatiti Codul Silvic actual si obligati-i pe toti care detin paduri, de stat , publice ori particulare, sa exploateze ei personal lemnele pentru foc si sa le depuna la un DEPOZIT CENTRALIZAT PE JUDET, de unde toata lumea sa poata cumpara cat are necesar, cu caracter permanent si de cati bani are.
Obligati ocoalele silvice , ori sa-si faca depozit personal , de unde sa-si cumpare oamenii lemnele, ori sa le depuna obligatoriu, centralizat la Depozitul Central Judetean, fiecare dupa o anumita cota anuala stabilita la nivelul Ministerului Silvicluturii. Este cea mai viabila solutie, altfel, toate ocoalele silvice, liciteaza padurile la "smecheri" , care le cumpara la un pretz de nimic , le taie si le pun niste preturi greu de suportat de populatie .
De exemplu, la noi in judet, la Bistrita Bargaului, ( sau acolo undeva ) am auzit ca exista un "procesator " de lemne... care iti aduce acasa lemnele de foc gata taiate, dar la niste preturi de iti vine a "canta " ... si cata vreme acesti "licitatori " vor exista si li se va permite sa cumpere la preturi de nimica padurile tzarii, acestea se vor taia in continuare si se vor exporta, iar noi contzaranii din Romania, efectiv vom ramane fara lemne, ca pe "astia" nu-i doare nici in cot " de populatie .
N-ar fi rau sa se confiste inapoi la stat toate padurile si sa preia Guvernul Romaniei gestionarea si administrarea tuturor prin Ministerul Silviculturi... , centralizat , asa cum a fost inainte de Revolutie, ca bine a fost .
Terminati odata cu "smecherii si samsarii " de paduri !!!
Răşinoasele-s bune pentru producerea chibriturilor, dar puterea lor de încălzire este foarte f. slabă...
"Alfeu " draga, la necaz si rachita-i buna de foc... In zonele unde nu sunt lemne, oamenii fac foc cu "iarba si buruieni " si cu balega de vite ... Azi, maine, vom ramane fara foioasele de esenta tare . PROBLEMA ESTE CA DACA VREI SA FACI FOC CU LEMNE DE BRAD, ATUNCI ITI TREBUIE O CANTITATE DUBLA .
Cu cat se da tona de CIOATE ?Intreb, nu dau cu paru pt. ca stiu ca numa asta o mai ramas si de foc. Prostimea autoritatilor a dus si va duce la disparitia pana si a lemnului de foc.Vremea e ca si sosita.
Ehe! Răchita și plopul sunt bune ca și fagul cînd sunt uscate, dar rășinoasele-s tot slabe caloric oricînd. Locul lor cel mai bun e în construcții:grinzi,corni...Altfel, e doar risipă.
Adaugă comentariu nou