Ing. Gheorghe Ivan, director Direcţia Silvică BN: Ar fi de preferat subvenţionarea pe metru cub a lemnului de foc pentru populaţie! Lemn este, nu avem forţă de muncă

Ing. Gheorghe Ivan, directorul Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud, a declarat, în cadrul Colegiului Prefectural, că preţul lemnului pe picior, în pădure, în pădurile de stat, nu s-a scumpit în ultimii trei ani, ci s-au majorat costurile cu forţa de muncă, combustibil, piese, care intră în calculul procesului tehnologic. Potrivit acestuia, la Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud, preţul mediu al metrului cub de lemn la drum auto este de 330 lei + TVA, la care se adaugă transportul, astfel că preţurile finale ajung între 450 lei şi 550 lei, depinde de esenţa de lemn. Pentru o gospodărie, în funcţia de suprafaţa încălzită, sunt necesari între 8 şi 16 metri cubi de lemn pentru sezonul rece.

„În ultimii trei ani, lemnul nu s-a scumpit cu niciun leu. Preţul lemnului se stabileşte o dată pe an, pentru pădurile de stat, de către directorul general Romsilva. S-a scumpit forţa de muncă, combustibilul, piesele de schimb, până ajunge lemnul ca să poată fi oferit populaţiei. Dacă în anii anteriori nu puteam desface acest volum de lemne de foc şi căutam soluţii, îl puneam în paleţi, şi-l aduceam în cele două depozite din Sărata şi Spermezeu, anul acesta oamenii aşteaptă să vină TAF-ul din pădure ca să le ducă acasă. Din punctul meu de vedere, fiecare comună, fiecare ocol ar trebui să ţină cont de necesarul de lemn de foc şi să pună la dispoziţia populaţiei de la început acel volum, să exploateze în regie proprie, cu utilaje proprii şi să înfiinţeze depozite. Metoda civilizată de vânzare a lemnului este din depozit. Sunt oameni care nu au banii toţi deodată, care nu au spaţii de depozitare”, a explicat ing. Ivan.

În context, acesta a menţionat că Bistriţa-Năsăud are suficientă suprafaţă de pădure şi implicit lemn de foc pentru populaţie, problema este că nu există forţă de muncă care să o exploateze. De asemenea, pădurile de stat au o pondere mică în judeţul nostru, astfel că ocoalele silvice ale UAT-urilor ar trebui să aibă în vedere asigurarea lemnului de foc pentru populaţie şi instituţiile din localităţi.

         În ceea ce priveşte subvenţionarea lemnului de foc, directorul Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud a menţionat că au fost prezentate două variante, fie plafonarea la 500 lei/metru cub sau alocarea a 150 lei/metru cub. „În opinia mea, varianta a doua este mai bună pentru că ar beneficia cât mai multă populaţie. Dacă au cumpărat cu 400 de lei, nu mai beneficiază? Pentru statul român ar fi mai profitabilă varianta cu plafonarea. Aşa cum se dau subvenţii pentru energia electrică, pentru gaze, ar trebui şi pentru lemnul de foc”, a explicat ing. Gheorghe Ivan. 

Suprafaţa fondului forestier proprietate publică a statului administrată de către Directia Silvica Bistrita-Nasaud in judetul Bistrita-Nasaud este 12.5 mii ha, ceea ce reprezinta 7,6 % din suprafaţa pădurilor din judeţul Bistriţa-Năsăud. Directia Silvică Bistriţa-Năsăud mai administreaza, pe bază de contract, fondul forestier proprietate publică al comunelor Negrileşti, Ciceu Giurgeşti, Petru Rareş, Uriu, Căianu Mic, Spermezeu, Târlişua, Braniştea, Chiuza, Nimigea, Chiuieşti (judetul Cluj), Chiochiş, Miceştii de Câmpie, Şieu Odorhei, Sânmihaiu de Câmpie, Budeşti, Matei, Nuşeni, Milaţ, Silivaşu de Câmpie, Urmeniş şi orasul Beclean, în suprafata totala de 6,0 mii mc; fond forestier proprietate privată a persoanelor fizice (4,6 mii ha), fond forestier proprietate privată a persoanelor juridice (2,4 mii ha) şi administrează pe bază de Act de Constatare suprafaţa de 3,7 mii mc. În total, DS Bistriţa – Năsaud administrează 29,2 mii ha, reprezentând 16% din suprafaţa fondului forestier al judeţului nostru.

Din fondul forestier proprietate publică a statului, Direcţia Silvică Bistriţa-Năsaud exploatează anual cca. 30,0 mii mc din care 11,63 mii mc este destinat încălzirii locuinţelor.

         Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud a pus la dispoziţia populaţiei alţi 7 mii metri cubi de material lemnos pentru Braniştea -495 mc, Urmeniş-391mc, Beclean -320 mc, Miceştii de Câmpie-120 mc, Chiochiş-407 mc, Silivaşu de Câmpie-249 mc, Matei - 67 mc, Budeşti-85 mc, Nuşeni  -351 mc, Sânmihaiu de Câmpie - 503 mc, Şieu Odorhei-194 mc, Negrileşti-1130 mc, Milaş -303 mc, Petru Rareş-396 mc, Nimigea-29 mc, Căianu Mic - 657 mc, Ciceu Giurgeşti-965 mc, Chiuza- 22 mc şi Uriu-348 mc.

         “Pe suprafaţa celor 4,6 mii ha aparţinând persoanelor fizice şi administrate de Direcţia Silvică Bistriţa – Năsăud, până la 12.09.2022 s-au marcat 11,12 mii mc şi mai sunt solicitari în acest moment pentru 2,90 mii mc. De asemenea, pentru proprietarii care deţin vegetaţie forestieră în afara fondului forestier natţonal, în baza solicitărilor depuse, s-au marcat până la 12 septembrie 2020, 1,52 mii mc şi mai sunt solicitări pentru 0,53 mii mc.  Din partizile pe care Direcţia Silvică Bistriţa – Năsaud le exploatează în regie proprie şi le valorifică la drum auto, până la sfârşitul anului, vor fi puse la dispoziţia populaţiei 2,52 mii mc. În concluzie, pe suprafaţa administrată de Direcţia Silvică Bistriţa – Năsăud s-au alocat pentru populaţie în anul 2022, o cantitate de 30,3 mii mc.

Aceste cantităţi pe care Direcţia Silvică Bistriţa-Năsăud le-a pus la dispoziţie conform posibilităţii anuale sunt foarte mici în comparaţie cu volumul de lemn de foc solicitat prin cereri depuse la cele două ocoale silvice. Solicitarile cele mai mari sunt în raza municipiului Bistrita unde pădurile sunt administrate de Ocolul Silvic Municipal Bistriţa şi alte ocoale silvice de regim. Exista o problemă foarte mare în ceea ce priveşte exploatarea masei lemnoase pentru populaţie, respectiv fasonarea şi apropiatul lemnului la drum auto, din cauza lipsei forţei de muncă", a precizat directorul Gheorghe Ivan.