Două zile de sărbătoare la Monor, la 700 ani de atestare documentară, cu nume mari ale muzicii pop şi ale folclorului românesc. Primarul Ioan Cira: Să ne bucurăm împreună de realizările noastre!

          Timp de două zile, frumoasa comunitate din Monor a marcat 700 de ani de atestare documentară a localităţii, sub egida Zilelor comunei. Organizatorii – Primăria şi Consiliul Local Monor şi Parohiile Ortodoxe Monor-Gledin, având un sprijin financiar în compania Carmolact Prod, prin patronii Ioan Neagoş şi dr. Eugen Creoşteanu – au pregătit un program care să satisfacă toate gusturile şi care să îmbine preocupările sportive, culturale ale monorenilor, dar şi să aducă un omagiu înaintaşilor.

          Sâmbătă, la Primăria Monor, fiii satului şi-au dat întâlnire la deschiderea oficială a Zilelor comunei, aceştia având posibilitatea să viziteze şi obiective din comună. De la ora 16.00, nu mai puţin de şase echipe de pe Valea Şieului şi-au disputat cupa SC Carmolact Prod SRL Monor, învingătoare ieşind echipa din Şieu. O masă festivă i-a reunit la Căminul Cultural pe invitaţii oficialilor locali şi nu numai, iar tineretul a avut parte de un program ce a îmbinat glumele lui Axinte de la Vacanţa Mare cu recitalurile lui Alin Oprea de la Talisman şi ale Giuliei (de la trupa Sexy).

          Duminică, comunitatea şi-a dat întâlnire la slujbele religioase, pentru că orice lucru bun începe cu Dumnezeu, într-o zi care a marcat şi Începutul anului bisericesc.

Eroii comunei au fost comemorați în prima zi a lunii septembrie, în cadrul unei ceremonii militare emoționante. Militari ai Brigăzii 81 Mecanizată "General GRIGORE BĂLAN" au spus prezent la activitate, contribuind la solemnitatea momentului, alături de reprezentanți ai autorităților publice locale și centrale, conducători ai instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională din județ. Ceremonia militară s-a încheiat cu defilarea detașamentului de onoare, pe ritmurile muzicii militare a Garnizoanei Bistriţa, în aplauzele celor prezenți.

          În mesajul său, primarul Ioan Cira a evidenţiat câteva din reperele istorice ale localităţii. „Monorul este pomenit într-un document al Episcopiei Alba Iulia, datând din 14 decembrie 1319. Documentul episcopal – aşa cum reiese din cercetările prof. dr. Teodor Tanco, şi mai ales ale părintelui prof. Nicolae Feier, nu ne arată faptul că de atunci ar fi început să existe localitatea Monor, ci arată că o parte din moşia Monorului, a Gledinului şi a satului disporut de pe Roşc, era o moşie bisericească şi că acea parte a fost luată de regele catolic maghiar Carol Robert de Anjou de la o veche mănăstire ortodoxă care exista aici cu multe veacuri înainte de venirea ungurilor, mănăstire care a şi dat numele Monorului – Monoria (în limba greacă înseamnă mănăstire ortodoxă). Toată istoria veche a Monorului şi a Gledinului se leagă de această veche mănăstire, reconstruită în vremea lui Petru Rareş în 1537 şi refăcută de Sfântul Pahomie de la Gledin în 1714”, a spus primarul Cira.

Primarul Monorului a menţionat că a existat şi o şcoală mănăstirească, iar după formarea Regimentului de graniţă năsăudean a fost înfiinţată şi o şcoală „trivială” de stat, pentru ca din 1865 să funcţioneze Şcoala Normală, unde a învăţat şi primul Patriarh al României, Elie Miron Cristea.

„Să ne bucurăm împreună pentru realizările noastre de astăzi, care fac din Monor un adevărat orăşel „Opidus”. Avem un singur regret: scăderea numărului locuitorilor comunei noastre. Vă dorim petrecere frumoasă, aşa cum urau vechii primari ai Monorului, tuturor „lăturenilor””, a transmis primarul Ioan Cira.

Edilul comunei a oferit plachete aniversare prefectului Ovidiu Frenţ, preşedintelui Consiliului Judeţean, reprezentat de vicepreşedintele Vasile Puica, preoţilor comunei, vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi – Romeo Oltean, directorului Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Iaşi – Adrian Ardelean, dar şi managerilor de la Carmolact.

          Fiu al satului,  av. George Echim, de la Braşov, a susţinut o „conferinţă pledoarie de suflet” pentru Monorul său drag, una „dintre cele mai frumoase şi prospere localităţi rurale din zona de „După Târg”, frumuseţe dată de aspectul natural al aşezării, dar şi de hărnicia şi frumuseţea locuitorilor săi, oameni gospodari şi întreprinzători. Acesta a rememorat şi evenimente majore şi marcante din istoria naţională şi implicit a Monorului, aducând un omagiu înaintaşilor pentru jertfele de sânge: 42 de grăniceri căzuţi în timpul Revoluţiei anilor 1848-1849; 42 de militari căzuţi la datoria în Primul Război Mondial şi 15 monoreni care au murit în al Doilea Război Mondial.

„La acest înălţător moment aniversar, cu sentimente pe măsura evenimentului, îmi este deosebit de plăcut să transmit reprezentanţilor instituţiilor statului, locuitorilor, prietenilor şi fraţilor noştri de suflet, de cuget şi simţiri, rămaşi acasă, în Monor, ori trăitori pe alte meleaguri, oriunde s-ar afla, cele mai bune gânduri şi urări de sănătate şi fericire. La mulţi ani fericiţi” Dumnezeu să ne ocrotească pe toţi”, a transmis av. George Echim.

          Un spectacol folcloric de o înaltă ţinută, în prezentarea Marianei Harosa – directorul Casei de Cultură din Beclean – i-a încântat pe sutele de spectatori din Monor şi de pe toată valea. Ansamblul artistic profesionist „Mureşul” din Târgu Mureş, Ansamblul folcloric „Someşul” din Beclean, Ansamblul folcloric „Cununa Grâului” din Ocniţa şi Ansamblul folcloric „Baltagul”, alături de soliştii Cornelia Ardelean Archiudean, Ioana Maria Ardelean, Vlăduţ Sărmaş, Georgiana Marina, Anuţa Iuga, Andrei Moţoc, Petruţa Creţa Vânca şi Emanuela Câmpan au cules aplauzele numerosului public. Invitaţi în recital au fost bucovineanul Călin Brăteanu şi Lena Miclăuş, alături de Septimiu Marişca.

          Un impresionant foc de artificii a încununat o sărbătoare a monorenilor şi o nouă ediţie de succes.