Dr. Dănuţ Cocoi: Stilul de viaţă sănătos previne riscul unei îmbolnăviri

         Durerea toracică este una dintre cele mai frecvente cauze de solicitare a asistenţei medicale, în special de natură cardiologică. Nu trebuie să uităm că unele dintre afecţiunile care cauzează durerea toracică pot pune în pericol viaţa pacientului. Am mai subliniat în ediţiile noastre trecute despre modul cum trebuie să acţionăm atunci când apar asemenea dureri.

         În ediţia de astăzi ne vom referi la un alt aspect pe care trebuie să-l avem în vedere, şi anume despre tratamentul anginei pectorale. Există mai multe opţiuni de tratamente pentru cei care sunt în astfel de situaţii, şi anume, în primul rând ar fi tratamentul medical, apoi tratamentul intervenţional şi tratamentul chirurgical. Alegerea terapiei optime depinde de mai mulţi factori, printre care aş menţiona severitatea afectării arterelor coronare, vârsta pacientului şi alte afecţiuni asociate. Preferinţa pacientului este, de asemenea, un factor de care noi trebuie să ţinem cont în alegerea tratamentului. Ne referim pentru început la tratamentul medical, care se adresează tuturor pacienţilor, este permanent şi cuprinde medicamentele care ameliorează simptomatologia şi calitatea vieţii, îmbunătăţesc funcţia inimii, scăzând riscul de infract miocardic. Nu ne vom referi la medicamentele pe care trebuie să le ia pacientul respectiv, acest lucru revenind medicului pentru fiecare caz în parte.

         Tratamentul intervenţional are ca scop dilatarea arterelor coronare îngustate folosind un cateter flexibil de plastic, prevăzut la capătul distal cu un balonaş gonflabil introdus la fel ca în cazul coronarografiei prin puncţia unei artere periferice. Nu vom insista asupra modalităţilor specifice în astfel de cazuri, medicului îi revine sarcina să acţioneze în consecinţă.

         Şi un al treilea fel de tratament este cel chirurgical care presupune scurtcircuitarea stenozei sau  a ocloziei unei artere coronare prin intermediul unui segment de venă sau arteră. În acest fel, circulaţia sângelui către muşchiul inimii se va face pe o altă cale decât în mod normal.

         Indiferent de tipul de tratament ales, dintre cele menţionate mai înainte, există măsuri terapeutice asociate care au ca efect încetinirea bolii coronariene aterosclerotice şi evitarea unui infract miocardic acut. Aceasta constau în tratarea factorilor de risc cardiovascular asociaţi: renunţarea la fumat, tratamentul adecvat al hipertensiunii arteriale, tratarea dislipidemiei, tratamentul diabetului zaharat, scăderea în greutate, exerciţiul fizic regulat, adoptarea unui stil de viaţă sănătos.

         Faptul că un pacient are angină înseamnă că va face şi infarct miocardic? Este o întrebare la care doresc să-i dau următorul răspuns. Un episod de angină nu înseamnă neapărat un infarct miocardic, dar înseamnă că există riscul ca acel pacient să facă un infarct miocardic. Sunt mai multe forme de angină pectorală, dar nu toate sunt al fel. Menţionez că există două tipuri principale, şi anume stabilă şi instabilă. Cea stabilă desemnează o situaţie care nu se modifică o lungă perioadă de timp. La un pacient cu angină de acest fel, adică stabilă, pot exista grade variate ale efortului fizic la care apare durerea, atât în timpul unei zile, cât şi de la o zi la alta. Angina instabilă este un tip cu o gravitate mai mare şi pentru care pacientul trebuie să se prezinte urgent la medic deoarece în acest caz există un risc mai mare de a face un infarct miocardic acut, pot să apară tulburări grave ale ritmului cardiac. Ca atare, toate aceste situaţii trebuiesc urgent anunţate medicului pentru că necesită internare şi un tratament adecvat.

         Când un pacient este diagnosticat cu angină pectorală, în afara tratamentului cu medicamentele pe care le prescrie medicul, trebuie să înlăturaţi toţi factorii de risc pe care i-am menţionat mai înainte. Aş sublinia că renunţarea la fumat, dieta fără grăsimi, scăderea în greutate sunt o parte foarte importantă a tratamentului şi acesta depinde doar de cel în cauză.

dr. Dănuţ Cocoi,

Doctor în ştiinţe medicale,

Medic primar cardiolog