Drapelul naţional, sfinţit în biserica străbună
Ziua Drapelului Naţional a fost marcată la Bistriţa printr-o serie de ceremonii militaro-religioase, debutând încă din ziua premergătoare cu ceremonialul de coborâre a Drapelului de pe catarg, în Piaţa Centrală, şi ducerea acestuia în biserica Protopopiatului din Bistriţa.
În Sfânta Biserică a avut, în Ziua Drapelului, slujba de sfinţire a Drapelului Naţional al României, oficiată de preoţii Nicolaie Feier şi Vasile Beni, după care, în semn de respect pentru culorile patriei, prefectul Ani Bob, primarul Ovidiu Creţu, comandantul Brigăzii 81 Mecanizate, general Dan Grecu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Alexandru Pugna, au sărutat drapelul. După binecuvântare Drapelul Naţional a fost ridicat din biserică şi transportat în Piaţa Centrală, unde s-a derulat ceremonia publică de înălţare a Drapelului Naţional al României. Ceremonialul s-a încheiat cu defilarea Gărzii de onoare din cadrul Batalionului 812 Infanterie “Bistriţa” pe ritmurile fanfarei militare.
Conform Constituţiei României, articolul 12, „Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu”. Alături de stemă şi imn, drapelul este un însemn naţional important, având atât o tradiţie populară cât şi una revoluţionară.
Cele trei culori ale drapelului naţional sunt moştenite de la dacii din perioada împăratului Traian, Dragonul Dacic, strămoşul Tricolorului, fiind astfel structurat cromatic atât în Dacia cât şi în provinciile romane în care dacii au slujit ulterior ca ostaşi. Pentru românii din secolul XIX, cele trei culori ale drapelului reprezentau un îndemn la “Dreptate, frăţie, egalitate”, sloganul de inspiraţie revoluţionară fiind scris pe anumite versiuni ale steagului în perioada 1830-1860. Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect.
Ziua Drapelului Naţional
Bunicul m-a luat cu el
În sat, la mândrul Monument,
Căci se serba Sfântul Drapel.
Un public larg era prezent.
Mă atrage mult ceremonia.
La Slujbă, preoţii dau curs.
Bunicu-şi scoate pălăria
Şi... şterge ochii pe ascuns.
Despre mândrul steag arborat,
Vorbesc mai mulţi pasionaţi,
De jertfa celor ce au luptat,
Să-avem o ţară, să fim fraţi...
Apoi, în ordine, bărbaţi,
Îngenunchind, pupă odorul,
Şi ca la carte, aliniaţi,
Mândri ostaşi prezintă Onorul.
Curând, când Tricolor frumos
Urcând catargul, flutura,
Privit de jos, cu ochi lucioşi,
Şi eu şi-ntregul grup plângea.
Tu, Steag de glorie-ncărcat
Şi Sfânta Cruce strămoşească,
Ne dai speranţe, cum ne-ai dat,
Să păstrăm Vatra Strămoşească.
Romulus Berceni
Citiţi şi:
- Ziua Drapelului Naţional
- Ziua Drapelului Naţional, cinstită la Bistriţa. Ioan Turc: Sub Tricolor, suntem mai puternici, mai curajoşi, mai destoinici
- Ziua Drapelului, marcată în oraşul Imnului Naţional
- Ziua Drapelului Naţional, aniversată în Oraşul Imnului Naţional
- Drapelul de Luptă al Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” a fost decorat de Ziua Drapelului Național!
Adaugă comentariu nou