DSP BN, campania ianuarie 2022: Sănătatea mintală este o prioritate. Protejați sănătatea mintală!

Depresia la vârstnici

OMS descrie sănătatea mintală ca fiind: „O stare de sănătate în care individul își realizează abilitățile, poate face față tensiunilor normale ale vieții, poate lucra productiv și este capabil să contribuie și el la dezvoltarea comunității“

Sănătatea mintală este esențială pentru comunitatea europeană prin:

  • contribuția pe care o bună sănătate mintală a populației o poate aduce la unele dintre obiectivele politice strategice ale UE;
  • rolul comunității de a încuraja și susține cooperarea dintre statele membre și de a aborda inegalitățile dintre acestea;
  • obligația comunității de a contribui la un nivel ridicat de protecție a sănătății mintale prin toate politicile și activitățile sale;
  • inițiativele din cadrul politicii sociale și de ocupare a forței de muncă care au vizat nediscriminarea persoanelor cu afecțiuni mintale, incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități mintale și prevenirea stresului la locul de muncă.

       La nivel comunitar nu există încă o strategie cuprinzătoare privind sănătatea mintală, care ar putea consolida coerența și eficacitatea inițiativelor actuale și viitoare.

      Există inegalități semnificative între și în interiorul statelor membre UE. Un exemplu este rata de sinucidere, care variază de la 3,6%000 în Grecia, la 44%000 în Lituania. Proporțiile bugetelor de sănătate dedicate sănătății mintale sunt, de asemenea, foarte variabile între aceste state. Cu toate acestea, există un spațiu de schimb și de cooperare și posibilitatea de a învăța unul de la celălalt.

      O serie de documente de politici publice adoptate de Consiliul Miniștrilor din 1999 au semnalat dorința statelor membre de a coopera în domeniul sănătății mintale. Statele au fost invitate să acorde atenția cuvenită punerii în aplicare a rezultatelor Conferinței ministeriale europene a OMS pentru sănătatea mintală.

      Stabilirea unei strategii privind sănătatea mintală la nivelul UE ar adăuga valoare prin:

  • crearea unui cadru de schimb și cooperare între statele membre;
  • contribuirea la creșterea coerenței acțiunilor în diferite sectoare de politică;
  • deschiderea unei platforme pentru implicarea părților interesate, inclusiv a organizațiilor de pacienți și ale societății civile în construirea de soluții.

Strategia UE trebuie să vizeze următoarele aspecte:

  • promovarea sănătății mintale a tuturor;
  • abordarea sănătății mintale prin acțiuni preventive;
  • îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu boli mintale sau handicap mintal prin incluziunea socială și protejarea drepturilor și a demnității acestora;
  • dezvoltarea unui sistem de informații, cercetare și cunoștințe privind sănătatea mintală pentru UE.

OMS  încurajeaza  statele membre:

- să dezvolte și să consolideze, după caz, furnizarea în timp util și de calitate a întregii game de servicii de sănătate mintală și sprijin psihosocial, ca parte integrantă a sistemului de sănătate;

- să aloce finanțare adecvată pentru sănătatea mintală,

- să integreze cunoștințele despre sănătatea mintală în rândul altor profesioniști din domeniul sănătății

- să studieze impactul pandemiei COVID-19 asupra sănătății mintale, neurologice și ale consumului de substanțe și consecințele acestora, împărtășind lecțiile învățate cu statele membre.

 

        Abordările esențiale pentru soluționarea cererii, în creștere, de sprijin pentru sănătatea mintală in 2021 au fost:

  • creșterea accesibilității;
  • furnizarea de asistență prin telesănătate și mijloace digitale;
  • instruirea lucrătorilor din domeniul sănătății și a altor angajați din prima linie privind sprijinul psihosocial.

 

 

 

Număr cazuri noi de îmbolnăvire și incidența (rate la 100000 loc.) prin episod depresiv (cod ICD 10 – F32-F33) la vârstnici (60 ani și peste) în perioada 2011-2020

 

 

Anul

Număr cazuri noi      

Incidența (rate %000 loc.)   

60+ ani

65+ani

60+ ani

65+ani

2011

 

10523

 

323.84

2012

 

12084

 

371.69

2013

14205

9711

309.13

296.24

2014

15810

11111

338.96

333.02

2015

17368

12354

366.26

362.64

2016

17159

12073

356.21

348.30

2017

19855

14408

407.15

408.95

2018

20591

15165

418.62

424.33

2019

22515

16879

454.89

464.92

2020

22100

16596

446.47

450.25

 

Sursa: INSP-CNSISP

 

 

Incidența (rate la 100000 loc.) episodului depresiv (cod ICD 10 – F32-F33), pe județe și genuri, în anul 2020

 

 

Județ

Incidența (rate la 100000 loc.)

 

Total

Masculin

Feminin

ROMÂNIA

234.43

157.45

308.23

ALBA

338.96

224.82

450.32

ARAD

154.89

113.59

194.34

ARGES

342.99

242.88

438.86

BACAU

20.41

17.83

22.94

BIHOR

267.00

160.67

369.20

BISTRITA-NASAUD

300.66

197.91

402.54

BOTOSANI

388.41

233.23

543.39

BRASOV

144.76

99.42

187.82

BRAILA

557.58

371.93

737.03

BUZAU

245.76

153.80

335.06

CARAS-SEVERIN

415.74

314.79

512.60

CALARASI

292.50

220.97

362.56

CLUJ

51.40

28.61

72.65

CONSTANTA

4.03

3.38

4.64

COVASNA

384.88

203.65

563.46

DAMBOVITA

170.67

137.80

203.11

DOLJ

264.67

201.17

325.55

GALATI

326.32

199.37

449.31

GIURGIU

187.25

116.68

257.83

GORJ

354.70

248.40

459.27

HARGHITA

280.62

187.75

371.53

HUNEDOARA

623.72

389.78

849.15

IALOMITA

33.99

20.76

46.95

IASI

269.04

176.78

360.56

ILFOV

307.72

206.78

405.17

MARAMURES

611.52

419.10

797.20

MEHEDINTI

421.33

356.46

484.73

MURES

419.72

243.68

590.22

NEAMT

331.27

229.42

430.43

OLT

118.62

65.18

170.89

PRAHOVA

384.17

264.40

498.43

SATU MARE

155.97

94.04

214.60

SALAJ

237.60

158.99

313.77

SIBIU

51.65

52.80

50.55

SUCEAVA

346.79

230.23

462.06

TELEORMAN

336.85

206.88

464.69

TIMIS

30.89

27.98

33.65

TULCEA

325.14

210.56

439.62

VASLUI

27.60

19.84

35.50

VALCEA

315.33

204.93

422.19

VRANCEA

83.57

51.59

114.41

MUN. BUCURESTI

57.51

36.12

76.12

 

Sursa: INSP-CNSISP

Mirela Parker

Compartiment Promovarea Sanatatii al DSP BN

 

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5