Duhovnicul bârgăuan Ioanichie Bălan, la 76 ani

Nimic nu este întâmplător când Dumnezeu ne călăuzeşte paşii spre voinţă creştinească peregrinând mai uşor dar şi mai greu prin viaţă, şi ajungi să te întâlneşti cândva cu dragostea din copilărie.
Aşa l-am cunoscut astă-toamnă pe părintele călugăr Ioanichie Bălan, cu ocazia marelui praznic al naşterii Sf. Fecioare Maria - 8 septembrie de la Mănăstirea Fântânele.
Îmi povestea de părinte şi prietena mea, d-na dăscăliţă Măriuţa Şogorean, prima cântăreaţă de folclor autentic a Bistriţei noastre, de cât mult har are călugărul Ioanichie şi că ar dori să mă întâlnească şi pe mine.
Eram într-o perioadă grea, la 9 luni după ce l-am pierdut pe cel drag de lângă mine şi vroiam să trec mai uşor de supărare, căutându-l pe Dumnezeu.
Şi mi-am găsit liniştea prin rugăciuni stăruitoare, dar şi cu ajutorul părintelui care, din când în când, îmi aminteşte de rugăciunea sufletului, dar şi poeziile dumisale – creştine, închinate d-lui Iisus Hristos.
Născut la 2 februarie 1938, într-o zi sfântă de Întâmpinarea Domnului, în localitatea Prundu Bârgăului, dintr-o familie bună de la poalele Heniului.
Ioanichie Bălan pleacă de tânăr din sat pentru a se şcoli în meserie şi învăţătură religioasă, făcându-şi un rost departe de casă.
De acolo, din Hunedoara, unde-şi ducea traiul, mai venea la Prund în concediu şi pe la sărbătorile de iarnă. Dumnealui îşi aminteşte de mine, de prin spectacolele din tinereţe, de la jocul satului, dar şi când cântam, admirându-mă la festivalurile din zonă, precum „Regele brazilor” şi „Ziua ţapinerilor”. Mi-a zis ce cântam şi cu ce eram îmbrăcată, adică nu poate uita pieptarul de braşon şi părul în două cozi mari, legate cu fundă roşie şi asparagus.
Să fi avut vreo 17 ani, iar domnişorul plecase înapoi spre munca sa, în celălalt capăt de ţară, cu dorul la Bârgăul natal.
Anii au trecut peste noi, iar vieţile nu s-au reîntâlnit în celălalt munte de lângă Beliş, unde părintele vieţuieşte şi se roagă la mănăstirea Râşca Transilvană din jud. Cluj.
Eu nu ştiu atâtea veşti câte mi le zice părintele la telefon, de acolo de departe, ştie ce scriu ziarele, ce nunţi se mai fac, cine a murit şi cum o duc bistriţenii.
Şi se roagă cu evlavie pentru noi ca să ne meargă bine, având puterea să îndurăm mai uşor grijile şi necazul vieţii.
„La mulţi ani!” părinte călugăr Ioanichie Bălan la zi aniversară, să vă dea Dumnezeu multă sănătate, credinţă şi pace!