“Educaţia şi cercetarea sunt parte a soluţiei ieşirii din criză”

Rep.: Ca fost cadru didactic ce părere aveţi în legatură cu principalele noutăţi din nouă lege a învăţământului?

Ioan Oltean: Noua lege a învăţământului a fost una dintre legile cu cea mai largă expunere în planul mediatic, din ultima perioadă. Prin prezentul proiect de lege se creează condiţiile necesare pentru realizarea modernizării şi restructurării coerente a sistemului de educaţie din România. Legea educaţiei naţionale are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacitate cognitivă, cunoştinţe, competenţe şi abilităţi în planul profesional practic şi al vieţii societăţii.

Contextul globalizării, statutul de ţară membră a Uniunii Europene au impus un update (refresh) a legii educaţiei, o acordare la societatea actuală, o nouă misiune asumată prin noi matrici în planul educativ. Educaţia şi cercetarea sunt parte a soluţiei ieşirii din criză, nu parte a problemelor care au generat criza şi, ca atare, acţiunile hotărâte în aceste domenii au trebuit întreprinse neîntârziat.

În concluzie, noua Lege a educaţiei naţionale are un rol mult mai amplu în planul formării mentalităţilor societăţii, cu un rol mai orientat către o educaţie formativă nu informativă.

Rep.: Ce beneficii credeţi că aduce elevilor această lege?

I.O.: Depinde din ce unghi analizăm aceste beneficii. În proiectul de lege, educaţia timpurie acoperă perioada între 0 şi 6 ani, cu cele două segmente ale sale: educaţia antepreşcolară (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani). Legea creează astfel premisele unei abordări unitare a educaţiei la vârstele mici, punând în evidenţă importanţa crucială a acestei perioade în întreaga dezvoltare ulterioară a copilului. Se trece pentru prima oară, la nivelul unui document legislativ de o asemenea importanţă, de la o abordare tip „îngrijire” la una tip „educaţie” pentru copiii de până la 3 ani.

Conform noului act normativ, învăţământul primar are o durată de 5 ani, fiind format din clasa pregătitoare şi clasele I-IV. Este prevăzută posibilitatea finanţării din resurse publice a furnizorilor acreditaţi de servicii de educaţie timpurie, indiferent dacă aceştia sunt publici sau privaţi. Este încă o expresie a aplicării coerente a principiului „finanţarea urmează copilul”, ceea ce va stimula, pe de o parte, competiţia între diferiţii furnizori de educaţie antepreşcolară şi va permite, pe de altă parte, accesul tuturor copiilor la servicii de educaţie şi îngrijire de calitate.

Învăţământul preşcolar va avea, în continuare, trei grupe (mică, mijlocie, mare), iar proiectul prevede generalizarea treptată a acestuia. Din punct de vedere al structurii, legea prevede că durata gimnaziului este de 5 ani, cuprinzând clasele V - IX. Măsura propusă asigură un parcurs educaţional continuu, unitar şi coerent, care se desfăşoară, de regulă, în aceeaşi unitate de învăţământ şi care permite încheierea învăţământului obligatoriu odată cu încheierea gimnaziului. Statul român îşi asumă responsabilitatea de a impune un număr de 10 clase obligatorii pentru fiecare elev până la împlinirea vârstei de 16 ani.

Mai mult, programa şcolară va fi îmbunătăţită prin două căi, şi anume prin reducerea volumului de cunoştinţe ce trebuie memorate şi prin creşterea atractivităţii. Introducem prin urmare programul Şcoală după Şcoală, prin care copiii vor rămâne în mediul şcolar şi după terminarea orelor.

Rep.: Care sunt principalele modificări pe care le aduce legea în privinţa studiilor liceale?

I.O.: În primul rand, admiterea la liceu se va realiza după următoarea procedură. În cazul în care numărul de candidaţi nu depășește numărul locurilor oferite de liceu, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educațional al elevului. Dacă numărul de candidați este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se face luând în calcul, în proporție de 70%, portofoliul educaţional al elevului şi, în proporție de 30%, nota obţinută la disciplina de admitere stabilită de liceu.

Portofoliul educaţional reprezintă, de fapt, o evaluare mult mai cuprinzătoare a cunoştinţelor şi capacităţii elevului. Acesta va cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în contexte de învăţare formale, non-formale şi informale. Acest portofoliu va fi ca o carte de vizită pentru copil. Din el se va putea afla parcursul educaţional, înclinaţiile copilului sau performanţele lui deosebite. Astfel, părinţii vor avea o imagine de ansamblu despre nivelul copilului, nivelul clasei şi gradul de exigenţă a profesorului. Portofoliul educaţional va fi elementul central al evaluării învăţării şi va reprezenta cartea de identitate educaţională, utilizarea lui începând cu clasa pregătitoare.

Nu în ultimul rând, vreau să mă refer la examenul de bacalaureat. Bacalaureatul va testa capacitatea de comunicare în limba română şi limbi străine, utilizarea computerului şi competenţele dobândite în anumite domenii precum matematica, fizica, istoria sau geografia. Examenele de competenţe se vor susţine în propriile şcoli, cu profesorii de la clasă. Rezultatul de la bacalaureat e în măsură să-l îndrume pe elev spre o formă de învăţământ superior. Sistemul inaugurat în anul şcolar 2009-2010 se va menţine pentru viitor, dar în timp se va mai simplifica.

Rep.: Care este statutul pe care legea îl conferă studenţilor?

I.O.: Studenţii sunt consideraţi parteneri ai instituţiilor de învăţământ superior şi membri egali ai comunităţii academice. Drepturile, libertăţile şi obligaţiile studenţilor vor fi cuprinse în Codul drepturilor şi obligaţiilor studentului, propus de asociaţiile studenţeşti şi adoptat de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin ordin de ministru. Asociaţiile studenţilor prezintă public un raport anual privind respectarea Codului. Studentul-doctorand de la forma de învățământ zi beneficiază de recunoaşterea vechimii în muncă şi specialitate şi de asistență medicală gratuită.

Introducem o metodologie de ierarhizare a programelor de studiu. Rezultatul acestei metodologii va duce la clasificarea universităţilor în trei categorii, în funcţie de programele de studii oferite: programe preponderent doctorale, programe preponderent de master şi programe preponderent de licenţă. Scopurile acestei delimitări sunt alocarea mai eficientă a resurselor şi creşterea excelenţei în învăţământul superior. Fiecare universitate îşi va asuma o misiune, iar finanţarea va fi coerentă cu misiunea asumată de aceste universităţi. Autonomia trebuie să crească dacă vrem diferenţierea şi ierarhizarea universităţilor. Senatul universitar, nu guvernul, ştie dacă trebuie înființată o facultate în interiorul universității.

Vreau să precizez faptul că studenţii beneficiază de un sistem de împrumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat, pe baza unei hotărâri de guvern. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii şi costul vieţii pe perioada studiilor. Statul va acorda credite cu dobândă preferenţială pentru studenţii din mediul rural sau aparţinând unor grupuri dezavantajate, stimulând accesul la învăţământul superior şi asigurând astfel egalitatea de şanse. Absolvenţii care vor îşi vor practica profesia minimum 5 ani în mediul rural vor fi scutiţi de plata a 75% din împrumut, această parte fiind preluată de stat. Statul garantează împrumuturile bancare dintr-un fond constituit în acest scop.

Rep.: Spre deosebire de fostul act normativ, care credeţi că sunt avantajele noii legi pentru cadrele didactice?

I.O.: Noutatea deosebită a acestei legi este aceea că propune ca tot personalul didactic din învăţământ să poarte aceeaşi titulatură şi să aibă studii superioare. În învăţământul preuniversitar, la toate nivelurile de învăţământ, este prevăzută numai funcţia didactică de profesor. În învăţământul preuniversitar public, privat şi confesional ocuparea posturilor didactice vacante şi a celor rezervate se realizează prin concurs organizat de unităţile de învăţământ cu personalitate juridică, individual, în consorţii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local sau judeţean. Renunţarea la numirea directorilor de şcoli pe criterii politice este un alt aspect care reprezintă un pilon de susţinere pentru cei care vor gestiona instituţiile de învăţământ .

Formarea iniţială profesională a cadrelor didactice va cuprinde studii de licenţă într-o specializare, masterat didactic cu o durată de 2 ani şi stagiul practic cu durata de un an şcolar realizat într-o unitate de învăţământ sub coordonarea unui profesor mentor (norma didactică a profesorului mentor este de 14 ore săptămânal). Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului înfiinţează corpul naţional de experţi în management educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional, cu minim 60 de credite transferabile.

Un alt element de noutate adus de lege îl constituie faptul că unităţile de învăţământ încheie împreună cu părinţii, în momentul înmatriculării ante-preşcolarilor, respectiv preşcolarilor sau elevilor, un contract educaţional, în care sunt înscrise drepturile și obligaţiile reciproce ale părţilor. Responsabilitatea educaţiei copiilor nu mai revine, în mare parte, doar cadrelor didactice, ci şi părintelui sau tutorelui legal care este obligat să ia măsuri pentru asigurarea frecvenţei şcolare a elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu.

Rep.: În opinia dumneavoastră, credeţi că este necesar ca un elev să fie examinat din 2 în 2 ani (de către cine şi care este forma agreată)?

I.O.: Este absolut necesară evaluarea pentru cuantificarea abilităţilor şi cunoştinţelor însuşite de elevi, care certifică progresul sau regresul elevilor. Sunt mai multe tipuri de evaluare a competentelor ciclului primar, în baza unui plan de învăţare individualizat, realizat de către învăţător. Evaluarea naţională la sfârşitul clasei a IV-a contribuie la realizarea unei diagnoze a sistemului de învăţământ la nivel primar. Această evaluare se face pe baza unui model de test internaţional aplicat pe un eşantion reprezentativ. La finele clasei a VI-a, evaluarea se face prin două probe transdisciplinare, limba româna şi comunicare şi matematică şi ştiinţe. La absolvirea clasei a IX-a, evaluarea se face în baza unei matrici de examinare aplicată unitar la nivel naţional.

Rep.: Chiar consideraţi că se impune desfiinţarea şcolilor care nu se ridică la un anumit nivel de performanţă? Ce se va întâmpla atunci cu elevii din comunităţile izolate?

I.O.: Şcolile din comunitatile izolate cu elevi în clasele I - IV nu se vor desfiinţa sau comasa.

Rep.: Din punctul dumneavoastră de vedere, şcolile sunt instituţii care educă sufficient copilul în plan moral? Sau sunt instituţii care doresc un altfel de criteriu, şi anume performanţa în plan profesional?

I.O.: Şcolile au rolul de a educa pe două paliere formative din punct de vedere educaţional: performanţa - plan profesional şi în plan moral. Sunt două paliere care nu se exclud.

Rep.: Care sunt considertentele pentru care legea prevede că, odată cu plecare unui elev din şcoală, finanţarea respectivă este pierdută? Excludeţi posibilitatea unei şcoli de elită (foarte bine finanţată), cu elevi mai puţini?

I.O.: Pierderea finanţării şcolii, dacă un elev părăseşte şcoala este o problematică de ordin strategic, şi aici voi puncta prin două elemente: cointeresarea părinţilor şi implicarea în susţinerea actului educaţional, element care este guvernat de contractul educaţional al cărei parte este instituţia şcolară. Dacă acest aspect nu este bine gestionat în planul relaţionării şcoală – elev - părinte se iveşte problema de frecventare a cursurilor, caz în care susţinerea pecuniară instituţie-elev nu îşi atinge scopul. Introducem principul „finanţarea per elev” prin care alocarea banilor publici va deveni transparentă şi se va face în concordanţă cu ţinte educaţionale strategice. Orice cetăţean al României va şti cât cheltuieşte statul pentru educarea fiecărui copil. Unităţile şcolare şi administraţiile locale vor putea decide înfiinţarea de consorţii şcolare, prin care să împartă şi să facă schimb de resurse educaţionale (de la bază materială la corp profesoral). Legea Educaţiei Naţionale va permite organizarea de consorţii universitare. Concentrarea resurselor va avea efecte pozitive şi va ajuta consolidarea unor branduri universitare.

În ceea ce priveşte a doua întrebare, nu exclud posibilitatea unei şcoli de elită cu elevi mai puţini, dar, în acest caz depinde la ce ne raportăm. Consider că susţinerea financiară a elevilor talentaţi este un segment de maximă importanţă, care creează premisele unor potenţiali inovatori şi specialişti în diverse domenii.

Interviu realizat de Alexandra Flămând,

Elevă în clasa a XI-a F la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu”